Cristian Popa, membru în consiliul de administrație al BNR, a avertizat că România nu mai dispune de o datorie publică mică, nivelul acesteia ajungând la 60% din PIB. Economistul subliniază că, deși consolidarea fiscală este critică, discuția trebuie extinsă dincolo de finanțarea deficitului bugetar. Pentru el, refinanțarea datoriei publice trebuie să devină prioritatea zero a politicilor economice, având în vedere volumul semnificativ de obligațiuni care ajung la maturitate.
Analiza necesarului de finanțare pentru anul 2026 indică un volum brut de aproximativ 278,5 miliarde de lei. Din această sumă, 127,8 miliarde de lei sunt destinate acoperirii deficitului, în timp ce restul de 150,7 miliarde de lei vor fi direcționate către refinanțarea datoriei. Cristian Popa notează că mai mult de jumătate din resurse vor merge către plata datoriilor din trecut, în condiții în care datoria echivalentă cu aproximativ 7% din PIB ajunge la scadență.
Scadențele recente au ilustrat presiunea financiară la care este supus statul român. În luna septembrie, au existat plăți de 2,5 miliarde de euro pentru eurobonduri care au ajuns la maturitate. Ulterior, pe 28 octombrie, statul a avut de achitat o sumă de 15 miliarde de lei prin scadența de titluri de stat, ceea ce a reprezentat aproximativ 0,7% din PIB într-o singură zi. Deși fondurile au fost găsite, economistul consideră că aceste aspecte trebuie conștientizate de clasa politică.
Impactul acestor plăți se reflectă și în rezervele internaționale ale țării. Conform datelor BNR privind rezervele din septembrie, au existat ieșiri de aproximativ 2.684 milioane euro pentru plata ratelor și dobânzilor datoriei publice denominate în valută. Cristian Popa explică faptul că, deși refinanțarea poate fi făcută temporar din rezerve, utilizarea excesivă a acestora poate duce la scăderea rezervelor și la o pierdere a încrederii creditorilor, în contextul randamentelor ridicate ale titlurilor de stat.
În ceea ce privește evoluția deficitului, acesta a cunoscut o scădere de la peste 9% în 2024 la aproximativ 6% în prezent. Cristian Popa compară acest proces cu un maraton, nu cu un sprint, subliniind necesitatea moderației în creșterea cheltuielilor pentru bugetul anului viitor. El menționează că menținerea ratingului investment grade este o realizare importantă, dar subliniază că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru ca economia privată să poată investi și să creeze locuri de muncă.
Gestionarea datoriei publice este un proces continuu care influențează direct stabilitatea cursului valutar și nivelul rezervelor de valută ale țării. În perioadele în care scadențele sunt mari, presiunea asupra lichidităților poate genera ieșiri de capital. Monitorizarea atentă a raportului dintre datoria publică și PIB este un indicator cheie pentru creditorii internaționali și pentru sănătatea fiscală pe termen lung a economiei românești.