Dr. Kristine Bago, președinta Comitetului de Audit și Evaluare al Fondului Proprietatea, a subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă în economia României. În cadrul ediției a doua a Concordia Summit 2026, organizat de cea mai mare confederație patronală din țară, expertul a argumentat că trecerea de la un labirint birocratic la un model de creștere sustenabil depinde de încredere. Această încredere poate fi consolidată prin transparență financiară și prin utilizarea auditului ca instrument de fundamentare a deciziilor strategice.
Analiza sa indică faptul că auditul financiar nu trebuie considerat doar o verificare a trecutului, ci o infrastructură de reziliență pentru companii și piața de capital. Într-un mediu economic volatil, raportul de audit oferă o bază verificabilă pentru evaluarea riscurilor, fiind esențial atât pentru autoritățile de reglementare, cât și pentru investitori. Utilizarea unor informații financiare credibile reduce spațiul pentru speculații și contribuie la un proces decizional mai bine fundamentat în cadrul companiilor listate.
Dr. Kristine Bago a evidențiat rolul critic al calității datelor în contextul adoptării inteligenței artificiale pentru creșterea productivității. Ea a menționat principiul „Garbage In, Garbage Out”, subliniind că sistemele tehnologice pot amplifica erorile strategice dacă sunt alimentate cu informații incorecte. În acest sens, auditul modern trebuie să valideze fluxurile informaționale, asigurându-se că investițiile în software sunt susținute de procese solide de control și de date financiare care să permită decizii de management corecte.
Un alt punct central vizează atragerea capitalului privat, în special prin fondurile de private equity și fondurile de pensii. Dr. Kristine Bago consideră că raportul de audit funcționează ca un „pașaport de încredere”, demonstrând soliditatea guvernanței și capacitatea de gestionare a riscurilor. Această abordare este vitală pentru companiile care doresc să atragă investiții prin structuri precum Fondul Robust, asigurând în același timp o responsabilitate ridicată în utilizarea economiilor viitorilor pensionari.
În ceea ce privește gestionarea deficitului bugetar, expertul propune trecerea de la simplul control al cheltuielilor la un audit de performanță al banului public. În loc de tăieri liniare sau taxe noi, statul ar trebui să identifice risipa și subperformanța instituțională prin evaluarea rezultatelor obținute. Această metodă ar permite protejarea investițiilor de capital care produc efecte economice reale, diferențiind-le de cheltuielile care nu aduc valoare adăugată economiei naționale.
Contextul economic actual pune presiune pe eficiența resurselor, în condiții în care România a scăzut în ultimii zece ani în clasamentul european al competitivității forței de muncă. Într-un cadru regional marcat de necesitatea mobilizării fondurilor pentru conectivitate și de competiția pentru investiții, capacitatea de a aloca eficient capitalul devine crucială. Implementarea unor mecanisme de audit riguroase este văzută ca o soluție pentru a transforma instrumentele de finanțare în motor de dezvoltare reală.