Noua prognoză publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) indică o deteriorare a climatului economic din România pentru anul 2026. Analiza estimează o scădere a economiei cu 0,4%, o revizie semnificativă față de creșterea de 0,1% anticipată anterior. Această evoluție negativă este însoțită de o creștere a ratei șomajului, care ajunge la 6,6%, de la un nivel de 6,3% prevăzut în prognoza de primăvară.
Consumul privat va suferi o scădere de 1,6% în cursul anului 2026, pe fondul pierderii de putere de cumpărare acumulată și a măsurilor de consolidare fiscal-bugetară. Persistența inflației ridicate, estimată la 6,4% la sfârșitul acestui an, afectează veniturile reale ale populației. Din acest motiv, se anticipează o scădere a câștigului salarial real de 3,3%, o cifră mult mai severă decât reducerea de 1,9% care fusese proiectată în prognoza de primăvară.
Piața muncii arată semne de răcire, numărul mediu de salariați fiind estimat la 5,491 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă o reducere de 0,6%. Salariul mediu net lunar este prognozat la 5.517 lei în 2026, comparativ cu 5.571 de lei în estimările anterioare. Din cauza costurilor restrictive ale companiilor și a limitării cheltuielilor de personal în sectorul public, ritmul de creștere nominală a salariilor a fost revizuit în jos, de la 5,8% la 4,8%.
Sectorul industrial traversează o perioadă de scădere, reflectând dificultățile economice persistente. Datele provizorii de la Institutul Național de Statistică arată că produsul intern brut a înregistrat în primul semestru al anului 2026 o scădere reală de 0,6%. Deși activitățile din construcții și agricultură pot oferi un impact pozitiv, acestea nu sunt suficiente pentru a compensa scăderea activității industriale și a cererii interne pentru bunuri nealimentare și servicii.
Pentru anul 2027, CNSP estimează o relansare economică, însă perspectivele sunt mai rezervate decât anterior. Creșterea economică este redusă la 1,7%, față de 2,2% în prognoza de primăvară, iar inflația la sfârșitul anului este estimată la 3,4%. Deși consumul privat ar putea crește cu 1,9%, efectele contracției din 2026 și continuarea consolidării fiscale vor limita amplitudinea acestei reveniri a cererii interne pe piața din România.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este strâns legată de stabilitatea prețurilor la energie și de contextul geopolitic regional. În acest context, prețurile la energie vor continua să crească, generând presiuni asupra inflației și a nivelului de trai. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a menționat că facturile consumatorilor casnici ar putea înregistra creșteri de până la 22% odată cu semnarea noilor contracte.