Economia României traversează o perioadă de instabilitate marcată de o discrepanță între cifrele nominale ale PIB-ului, estimate la peste 2.086 de miliarde de lei, și realitatea financiară a cetățenilor. În ciuda valorilor mari de pe hârtie, motorul economic național suferă din cauza deciziilor guvernamentale amânate sau eronate. Această situație este agravată de o inflație de 8,5%, care a umflat artificial indicatorii economici, în timp ce consumul și producția reală nu oferă aceleași semnale de creștere.
Sectorul industrial resimte direct consecințele lipsei de viziune în domeniul energetic, înregistrând o contracție severă de 3,4%. Statul nu a reușit să regleze piața energiei, lăsând companiile să opereze cu costuri mult mai mari decât concurența din Europa. Intervențiile guvernamentale au fost doar măsuri de moment, care au direcționat bani publici către compensații, în loc să finanțeze noi capacități de producție. Astfel, prețurile ridicate la electricitate și gaz au fost transferate direct în prețul produselor de consum.
Managementul defectuos al infrastructurii a dus la pierderea unor sume masive din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La nivelul CNAIR, întârzierile proiectelor strategice și eșecul de a recupera penalități de sute de milioane de euro de la constructori au blocat decontările. Acest fenomen de domino a provocat ratarea jaloanelor din PNRR, lăsând țara fără autostrăzi și fără fondurile europene necesare pentru evitarea unei recesiuni economice mai profunde.
În domeniul apărării, resursele sunt consumate prin programe de înarmare pentru care s-au plătit zeci și sute de miliarde de euro, însă livrările de echipamente sunt întârziate. În paralel, Ministerul Apărării cheltuiește anual zeci de milioane de euro pentru întreținerea trupelor străine aflate în România. Acești militari străini își desfășoară stagiul de pregătire pe teritoriul nostru, însă logistica, hrana și cazarea lor sunt achitate integral de la București, pe cheltuiala cetățenilor români.
Presiunea fiscală a fost majorată pentru a acoperi deficitul și gestionarea deficitară a fondurilor. La ultima rectificare bugetară, deficitul a crescut cu 3,5 miliarde de lei, atingând pragul de 130,3 miliarde de lei, respectiv 6,2% din PIB. Pentru a compensa aceste pierderi, Executivul a optat pentru creșterea taxelor, prin majorarea TVA la 21% și a impozitului pe dividende la 16%. Aceste măsuri afectează direct IMM-urile și antreprenorii care susțin activitatea economică.
Situația financiară a statului este marcată de o creștere semnificativă a costurilor cu datoria publică. Cheltuielile destinate plății dobânzilor la datoria publică au înregistrat o creștere de 16%. Acest context de creștere a cheltuielilor de funcționare și de serviciere a debtului pune presiune pe bugetul de stat, limitând capacitatea de investiții în proiecte de dezvoltare pe termen lung și în securitatea națională propriu-zisă.