Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a oferit clarificări în Parlament privind discrepanța de peste 28 de miliarde de lei constatată între deficitul bugetar calculat pe metodologia ESA și cel raportat pe metodologia în numerar pentru primele șase luni ale anului. Alexandru Nazare a respins afirmațiile care atribuiau întreaga sumă stocului de facturi neplătite de către stat, precizând că doar un singur miliard de lei din această diferență reprezintă restanțe de plăți.
Conform datelor prezentate de AUR în cadrul unei moțiuni, deficitul calculat după metodologia ESA a depășit 69 de miliarde de lei în prima jumătate a anului. În primul trimestru, deficitul a fost de 7,4% din PIB, înregistrând aproximativ 30 de miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea acesta a crescut la 7,8% din PIB, adică peste 39 de miliarde de lei. În contrast, Ministerul Finanțelor a comunicat un deficit de doar 41 de miliarde de lei conform metodologiei cash.
Alexandru Nazare a explicat că diferența dintre cele două cifre nu poate fi justificată integral prin cheltuieli neefectuate, deoarece mai mult de jumătate din această sumă provine din zona veniturilor. Ministrul a subliniat că datele trimestriale discutate sunt de natură provizorie și că acestea tind să se apropie pe măsură ce se apropie sfârșitul anului, din cauza construcției metodologiilor de calcul. El a recomandat compararea datelor anuale, nu a celor trimestriale, pentru o evaluare corectă.
Problema restanțelor bugetare a fost ridicată anterior și de către PSD, care a semnalat diverse sume care nu sunt reflectate în execuția bugetară. Printre restanțele menționate se numără 5 miliarde de lei pentru concedii medicale, 4,8 miliarde de lei pentru facturi neplătite de Ministerul Dezvoltării, 5 miliarde de lei către magistrați și 4 miliarde de lei către Pfizer. Totodată, au fost menționate sume semnificative pentru proiectele PNRR și compensările la energie și gaze.
Ministerul Finanțelor a indicat anterior că diferențele de standarde între raportările Eurostat și cele naționale sunt determinate și de investițiile masive derulate prin PNRR. Anul 2026 este considerat atipic, deoarece România a trebuit să finalizeze proiecte importante până la 31 august, accelerând cheltuieli care de obicei apar în trimestrele trei și patru. De asemenea, modul în care impozitele sunt atribuite în metodologia europeană față de încasările efective influențează profilul trimestrial al deficitului.
Discrepanțele dintre deficitul raportat de Eurostat și cel calculat pe standardul național sunt rezultatul unor diferențe tehnice de metodologie. În timp ce execuția cash urmărește fluxul real de numerar, metodologia ESA utilizează principiul angajamentelor, unde veniturile și cheltuielile sunt înregistrate în momentul în care apare obligația sau dreptul, indiferent de data plății sau încasării efective.