Rata anuală a inflației în Zona Euro a înregistrat o creștere la nivelul de 4% în luna octombrie, conform datelor preliminare publicate miercuri. Această evoluție reprezintă o accelerare față de pragul de 3,8% raportat în luna septembrie și marchează cel mai înalt nivel de creștere a prețurilor din ultimii trei ani. Datele actuale sunt în concordanță cu estimările economiștilor și reprezintă prima atingere a pragului de 4% de la septembrie 2023, când inflația era de 4,3%.
Principalul factor care a determinat această creștere a costurilor rămâne sectorul energiei, ale căror prețuri au avansat cu 20,8% în ritm anual. Această cifră este mai mare decât rata de 18,9% înregistrată în luna septembrie. Europa, fiind un importator net de energie, rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în condiții în care războiul din Iran a provocat scumpiri constante ale gazelor și petrolului, afectând direct stabilitatea prețurilor.
Inflația a depășit ținta de 2% stabilită de BCE în toate cele 21 de economii membre ale zonei euro. Diferențele dintre state sunt vizibile, Lituania raportând una dintre cele mai mari creșteri de prețuri, la 6,1%, în timp ce Malta a înregistrat cea mai mică rată, de 2,3%. Această diversitate de performanțe subliniază complexitatea gestionării politicii monetare într-un bloc economic format din economii cu dinamici diferite.
Situația actuală amplifică presiunile asupra Băncii Centrale Europene pentru a decide o nouă majorare a dobânzilor la ultima reuniune de politică monetară din acest an. După ce în septembrie a majorat dobânda cu 0,25 puncte procentuale, BCE a menținut rata de referință la 2,5% la reuniunea din octombrie. Totuși, piețele financiare estimează acum o probabilitate de peste 72% ca instituția să opteze pentru o creștere a dobânzilor în decembrie.
Perspectivele de politică monetară sunt însă complicate de turbulențele de pe piața obligațiunilor franceze, care limitează marja de manevră a BCE, avertizează Robert Mertens, analist senior la Validus Risk Management. Dacă instabilitatea politică din Franța ar diminua, BCE ar putea urma o traiectorie mai agresivă de majorare a dobânzilor. O politică monetară mai restrictivă decât cea a Rezervei Federale americane ar putea, de asemenea, să susțină aprecierea euro în raport cu dolarul.
Monitorizarea indicilor inflației este un proces continuu pentru autoritățile monetare, deoarece deciziile privind ratele dobânzilor au un impact direct asupra costului creditelor. În contextul european, deciziile luate de BCE influențează stabilitatea piețelor de capital și puterea de cumpărare a cetățenilor, fiind un indicator cheie pentru prognozele economice pe termen mediu în toate statele care utilizează moneda unică.