Deficitul bugetului general consolidat a înregistrat o scădere la nivelul de 3,81% din PIB în primele nouă luni ale anului 2026. Această evoluție reprezintă o ameliorare față de perioada echivalentă din 2025, când deficitul era de 5,31% din PIB. Raportul privind execuția bugetară publicat de Ministerul Finanțelor indică faptul că, pe trimestrul al treilea, deficitul s-a situat la 1,81% din PIB, ceea ce înseamnă 37,27 miliarde de lei, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat.
Pe parcursul primelor nouă luni, soldul negativ a consemnat o diminuare de 24,17 miliarde de lei, comparativ cu 102,47 miliarde de lei în 2025, ajungând la 78,30 miliarde de lei în 2026. Această scădere reprezintă o reducere de 1,5 puncte procentuale din produsul intern brut. Guvernul a menținut neschimbată ținta anuală de deficit, stabilită la 6,2% din PIB, respectiv 130,3 miliarde de lei, în urma primei rectificări bugetare aprobate la 30 octombrie 2026, prin redistribuiri interne către sănătate, pensii și dobânzi.
Veniturile bugetului general consolidat au cunoscut o creștere de 15,2%, ajungând la 180,17 miliarde de lei, depășind programul cu 0,4%. În schimb, cheltuielile cu dobânzile au avansat cu 44,5%, atingând 21,26 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelilor acumulate în anii precedenți. În ceea ce privește veniturile fiscale, acestea au înregistrat un avans de 12,4%, la 92,31 miliarde de lei, depășind cu 4,4% programul trimestrial. Cea mai mare contribuție a venit din taxa pe valoarea adăugată, care a crescut cu 24,4% la 44,14 miliarde de lei.
Investițiile publice au cunoscut o creștere semnificativă de 48,6% în trimestrul al treilea, însumând 47,81 miliarde de lei, respectiv 2,33% din PIB. Această sumă este majoră față de cele 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) consemnate în perioada iulie-septembrie 2025. Pe întreg intervalul de nouă luni, investițiile publice au totalizat 107,77 miliarde de lei, însă fondurile europene au asigurat 65,6% din această valoare. Plățile pentru proiecte finanțate din PNRR au crescut cu 68,6% în trimestrul al treilea, ajungând la 23,81 miliarde de lei.
Atingerea obiectivului anual de deficit depinde de încasarea sumelor din cererile de plată numărul cinci și numărul șase din PNRR, care însumează 4,23 miliarde euro sub formă de granturi. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat că direcția este corectă, deoarece veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile. Totuși, el a subliniat că ultimul trimestru este decisiv, deoarece ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru proiectele deja plătite.
Monitorizarea execuției bugetare este esențială pentru stabilitatea macroeconomică a țării, în contextul în care indicatorii de cheltuieli de funcționare au scăzut de la 6,7% la 6,3% din PIB. Gestionarea corectă a fluxurilor de numerar și a datoriei publice influențează direct capacitatea de finanțare a investițiilor de infrastructură și a programelor sociale, elemente critice pentru menținerea echilibrului fiscal pe termen lung în cadrul Uniunii Europene.