Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026, evidențiind o traiectorie de consolidare fiscală. Documentul arată că deficitul bugetar cumulat, la nouă luni, a scăzut la 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% în aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție indică o reducere a deficitului cu 24,17 miliarde de lei față de perioada similară de anul trecut, menținând în același timp ținta anuală de 6,2% din PIB.
Investițiile publice au cunoscut o expansiune majoră, totalizând 47,81 miliarde de lei în perioada iulie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă 2,33% din PIB. Această sumă este cu aproximativ 15,6 miliarde de lei mai mare decât în trimestrul III 2025, când investițiile au însumat 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB). O parte importantă din acest avans este determinat de plățile pentru proiectele finanțate din fondurile europene, inclusiv PNRR, care au crescut semnificativ.
În ceea ce privește veniturile, bugetul general consolidat a înregistrat o creștere de 15,2% în trimestrul analizat. Veniturile fiscale au ajuns la 92,31 miliarde de lei, depășind programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul performanței încasărilor de TVA și de impozitul pe profit. Mai exact, contribuția TVA a fost de 44,14 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 8,65 miliarde de lei față de anul trecut, influențată și de modificările de cote aplicate în 2025.
Pe partea cheltuielilor, un avans de 15% a fost înregistrat în trimestrul III, ajungând la 217,45 miliarde de lei. Această creștere este explicată integral de investiții, de costul datoriei publice și de operaționalizarea instrumentului SAFE. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 6,55 miliarde de lei, atingând 21,26 miliarde de lei în trimestru, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate anterior. În contrast, cheltuielile de funcționare au crescut sub rata inflației, cu doar 1,8%.
Plățile pentru proiectele finanțate din PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei în trimestrul III, față de 5,47 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Această creștere de 7,52 miliarde de lei reprezintă aproape jumătate din avansul total al investițiilor publice. Totuși, Ministerul Finanțelor avertizează că atingerea țintei de deficit depinde de validarea cererilor de plată nr.5 și nr.6 de către Comisia Europeană, care însumează un grant de aproximativ 4,23 miliarde de euro.
„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Consolidarea fiscală este un proces prin care autoritățile urmăresc reducerea deficitului bugetar pentru a asigura stabilitatea economică. În România, acest proces implică monitorizarea atentă a raportului dintre veniturile colectate și cheltuielile de funcționare, precum și gestionarea eficientă a fondurilor europene pentru a susține creșterea fără a amplifica datoria publică.