Rata de neperformanță aferentă creditelor acordate companiilor a ajuns la nivelul de 5,6%, conform celor comunicate de Asociația Română a Băncilor. Această cifră marchează o creștere de 1,1 puncte procentuale față de situația înregistrată în martie 2025. Datele au fost prezentate de Gabriela Folcuț, director executiv în cadrul ARB, în cadrul evenimentului intitulat „IMM-urile, oxigen pentru România”, evidențiind o presiune sporită asupra portofoliilor bancare.
Analiza pe segmente de business relevă faptul că întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu dificultăți mult mai mari decât corporațiile. În zona microîntreprinderilor, rata de neperformanță a atins 7,2%, în timp ce pentru întreprinderile mici aceasta este de 7,1%. În contrast, corporațiile mențin un nivel de neperformanță sub pragul de 5%. Cele mai mari riscuri de neplată sunt observate în sectoarele care includ agricultura, construcțiile și industria.
O situație critică este observată în cazul creditelor accesate de companiile care beneficiază de garanții de stat. Pentru acest segment specific, rata de neperformanță este de 11,3%, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel raportat. Gabriela Folcuț a subliniat că, deși garanțiile de stat sunt esențiale pentru a ajuta sectorul antreprenorial să acceseze finanțări, este necesară o monitorizare atentă a consecințelor și a ceea ce rămâne în urmă după procesul de creditare.
Problema subcapitalizării companiilor rămâne un obstacol major pentru dezvoltarea economică și accesul la resurse financiare. Companiile cu capitalizare insuficientă nu pot accesa nici credite bancare, nici fonduri europene. În acest context, creditul comercial are o pondere de doi la unu față de creditul bancar, ceea ce crește riscul de insolvență în perioade de criză economică. În prezent, există aproape 26.000 de companii în insolvență, iar acestea generează 30% din creditul neperformant.
În ciuda acestor provocări, sistemul bancar din România păstrează o capacitate de finanțare solidă. Indicatorii de solvabilitate și cei de lichiditate sunt descriși ca fiind foarte buni, ceea ce asigură stabilitatea financiară la nivel național. Gabriela Folcuț a menționat că, deși nu mai este disponibil PNRR, accesarea fondurilor europene operaționale trebuie realizată cu un grad cât mai mare pentru a susține economia.
Evoluția indicatorilor de neperformanță reflectă presiunea economică asupra sectoarelor de producție și construcții. Monitorizarea acestor rate de neplată este esențială pentru stabilitatea sectorului financiar, având în vedere că insolvențele companiilor pot amplifica riscurile de creditare. În prezent, sectorul bancar încearcă să echilibreze nevoia de finanțare a IMM-urilor cu menținerea unui nivel de risc controlat în fața volatilității economice.