România dispune de un set rar de avantaje competitive, precum capitalul uman talentat, resursele energetice diversificate și o economie digitală puternică, însă transformarea acestora în rezultate economice sustenabile rămâne principala provocare. Marieke Blom, Chief Economist și Global Head of Research al ING Group, și Valentin Tătaru, Economist Șef ING Bank România, analizează capacitatea țării de a trece de la potențial la performanță constantă.
În ultimele două decenii, România a reușit o convergență economică remarcabilă față de Europa Occidentală. Nivelul de trai a crescut de la sub 30% din media UE la aproape 80%, în timp ce productivitatea s-a aproape triplat în perioada 2000-2024. Regiunea București-Ilfov ocupă deja locul șaselea în Europa în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în standardele puterii de cumpărare, depășind zone precum Olanda de Nord sau Varșovia.
Resursele umane reprezintă un pilon central, evidențiat de faptul că 31% dintre studenții români sunt înscriși în programe STEM, peste media europeană de 27%. De asemenea, România ocupă locul 11 la nivel mondial în EF English Proficiency Index 2025, cu un scor de 605 puncte. Totuși, există un potențial de recuperare semnificativ, având în vedere că doar aproximativ 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani dețin studii superioare.
Sectorul energetic oferă un avantaj strategic major, România fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025. Dependența de importurile de energie era de aproximativ 30% în 2024, ceea ce reprezintă circa jumătate din media UE. Proiectul Neptun Deep, care ar putea furniza 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale cu producție începând din 2027, este esențial pentru consolidarea acestei poziții de lider energetic.
Economia digitală arată o conectivitate ridicată, cu rețele de fibră optică ce ating 96,3% dintre gospodării, comparativ cu 74,1% la nivelul UE. Deși utilizarea inteligenței artificiale în companii este de doar 5,2%, față de 20% în UE, adoptarea tehnologiilor se accelerează, utilizarea AI crescând cu aproape 70% în ultimul an. Infrastructura de transport începe, de asemenea, să evolueze, cu peste 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres deschise.
Consolidarea fiscală este necesară pentru a susține aceste investiții, cu o prognoză de scădere a deficitului de la 9,3% în 2024 la 5,1% în 2027. Deși datoria publică raportată la PIB ar putea ajunge la 63% anul viitor, nivelul veniturilor fiscale în PIB de 29% rămâne mult sub media europeană de 40%. Această diferență oferă statului posibilitatea de a crește colectarea taxelor pentru a finanța modernizarea economică și instituțională.