România traversează cel mai dificil sezon rece pentru sistemul energetic din ultimul deceniu, conform unei analize realizate de Frames. Situația critică este cauzată de oprirea celor două reactoare de la Cernavodă pentru o perioadă de aproape trei luni, acestea asigurând în mod obișnuit aproximativ o cincime din electricitatea țării. Totodată, seceta a scăzut nivelul Dunării sub pragul necesar pentru răcirea instalațiilor centralei nucleare, afectând simultan producția hidrocentralelor.
Impactul acestui deficit se reflectă direct în prețurile pieței, care au înregistrat valori record în cursul lunii octombrie. Pe 28 octombrie, prețul mediu pentru ziua următoare în România a ajuns la aproximativ 311 euro pe megawatt-oră, fiind cel mai ridicat dintre cele 34 de piețe europene monitorizate. În intervalul de seară, între 21:15 și 21:30, prețul la București a depășit pragul de 434 de euro pe megawatt-oră, depășind semnificativ nivelurile din Germania sau Franța.
O soluție pentru stabilizarea sistemului este centrala din Mintia, construită de grupul Mass Global, cu o capacitate proiectată de 1.700 de megawați și o investiție de 1,4 miliarde de euro. Prima turbină a început să furnizeze energie pe 15 octombrie, iar până la sfârșitul anului se estimează că aproximativ 1.000 de megawați vor fi disponibile în rețea. Această capacitate ar reprezenta aproape 12% din producția funcțională actuală a întregului sistem energetic național.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a propus o țintă de conectare a 5.800 de megawați noi de producție până la finalul anului 2027. Această strategie include atât surse regenerabile, cât și capacități care pot funcționa indiferent de condițiile meteo, oferind o alternativă pentru centralele pe cărbune. Dumitru Chisăliță a menționat că aceste din centrale pe cărbune pot rămâne în funcțiune atâta timp cât există capacități noi care să le poată înlocui eficient.
Dezvoltarea proiectelor hibride, precum parcul de la Ogrezeni în județul Giurgiu, reprezintă un pas spre echilibrarea consumului de seară. Proiectul, dezvoltat de Enery, combină 534 de megawați fotovoltaice cu un sistem de stocare de peste un gigawatt-oră, printr-o investiție de peste 460 de milioane de euro. Aceste tehnologii permit stocarea energiei ieftine produse la prânz pentru a acoperi cererea de după apusul soarelui, reducând astfel dependența de importurile scumpe.
Evoluția securității energetice rămâne un subiect de interes major în contextul vulnerabilităților regionale, fiind necesară o transformare structurală a infrastructurii. Deși investițiile private în parcuri solare și baterii au crescut rapid, rețeaua de transport rămâne un punct critic. Transelectrica are un plan de investiții de peste 2 miliarde de euro pe zece ani, însă viteza de modernizare trebuie accelerată pentru a putea prelua surplusul de energie produs de prosumatori.