Gradul de intermediere financiară în România a scăzut la 22% din PIB, o valoare semnificativ mai mică față de media europeană de 66%. Gabriela Folcuț, Director Executiv ARB, a explicat că acest nivel reprezintă o vulnerabilitate structurală, în special în condițiile în care în perioada 2010-2011 ponderea creditului neguvernamental în PIB era de aproximativ 40%. Situația actuală indică faptul că România nu dispune de premise favorabile pentru o creștere a intermedierii financiare pe termen scurt.
Problemele majore apar în segmentul companiilor, unde aproape o treime dintre entități prezintă capitaluri negative în 2025. Această stare de fapt le blochează accesul la finanțări bancare și la fondurile europene, limitând dezvoltarea economică. În plus, rata medie de distribuire a dividendelor în perioada 2018-2025 a fost de 93%, un nivel foarte ridicat care limitează reinvestirea profitului. Gabriela Folcuț subliniază că o capitalizare mai bună ar putea fi obținută prin reținerea unei părți mai mari din profit.
Sectorul bancar se confruntă cu presiuni fiscale intense, fiind descris de Gabriela Folcuț ca fiind cel mai taxat sector economic din România. Pe lângă impozitul pe profit, băncile plătesc o taxă pe cifra de afaceri de 4 milioane de euro, iar există zvonuri privind prelungirea acesteia. Gabriela Folcuț menționează că există un raport direct între capitalul social și capacitatea de creditare, de 1 la 10. Dacă profitul este diminuat de taxe, resursele pentru finanțarea economiei vor scădea.
Dependența IMM-urilor de creditul comercial reprezintă o altă vulnerabilitate, raportul dintre acest credit și cel bancar fiind de 2 la 1. Deoarece 99,8% dintre companiile din România sunt IMM-uri, dimensiunea redusă și capitalizarea insuficientă afectează accesul la fonduri externe. Această practică de amânare a plăților furnizorilor amplifică riscul de insolvență, într-un moment în care numărul companiilor care intră în insolvență este deja într-un ritm ridicat.
Instituțiile de credit se află într-o poziție dificilă, fiind între cerințele BNR și ale Consiliului Concurenței în cazul investigației privind cotațiile ROBOR. Gabriela Folcuț afirmă că băncile sunt „între ciocan și nicovală”, deoarece trebuie să respecte reglementările BNR privind transparența, în timp ce Consiliul Concurenței impune sancțiuni. Plata amenzilor înainte de soluționarea definitivă a litigiilor ar putea diminua profitabilitatea și capacitatea de capitalizare a băncilor, afectând direct resursele disponibile pentru economie.
În contextul economic actual, România gestionează un deficit bugetar și o inflație care a ajuns la 6,61% în septembrie, cu o dobândă de politică monetară de 6,5%. Aceste variabile, împreună cu ratingul de țară aflat la cel mai slab nivel din Uniunea Europeană, influențează direct costul finanțării. Instabilitatea fiscală și modificările legislative frecvente complică atât planificarea activității companiilor, cât și puterea de cumpărare a populației.