România așteaptă pe 2 octombrie decizia agenției S&P privind ratingul de credit, moment în care se poate decide dacă țara rămâne în categoria investițiilor recomandate sau trece în zona de „junk”. În prezent, S&P menține evaluarea României la BBB-, care reprezintă ultima treaptă din categoria investment grade, însă cu o perspectivă negativă. Agenția a avertizat că o reducere a ratingului poate apărea dacă ajustarea fiscală nu respectă estimările sau dacă economia slabă afectează eficiența măsurilor de consolidare.
O eventuală retrogradare nu va duce la creșterea automată a ratelor la credite sau la modificarea imediată a dobânzilor la depozite pe 3 octombrie. Pentru persoanele cu credite cu dobândă variabilă, indicatorii de referință precum IRCC sau ROBOR, care în septembrie erau de 5,56% și 5,93%, nu sunt modificați mecanic de decizia S&P. Efectul este unul de piață, prin care un risc de țară mai mare poate crește costul de finanțare pentru stat, generând ulterior presiuni asupra companiilor și a populației.
Tranziția către categoria „junk” nu înseamnă falimentul statului, ci indică un risc de credit ridicat, ceea ce poate impune investitorilor cererea unei prime de risc mai mari pentru obligațiunile românești. Dacă statul trebuie să se împrumute mai scump, acesta intră în concurență pe piața financiară cu băncile și companiile pentru atragerea capitalului. Acest mecanism poate crește costul general al banilor în economie, afectând capacitatea de investiții și angajări ale companiilor care vor plăti mai mult pentru creditare.
În ceea ce privește depozitele bancare, o retrogradare nu pune în pericol economiile cetățenilor, deoarece acestea sunt supuse regulilor de garantare a sistemului bancar. Totuși, un mediu financiar mai riscant poate influența strategiile băncilor în ceea ce privește dobânzile oferite. Pentru cei care doresc un credit nou, situația poate fi mai sensibilă, deoarece instituțiile financiare își stabilesc prețurile în funcție de costurile de finanțare, risc și lichiditate, factori care pot fi influențați de un risc suveran ridicat.
Situația finanțelor publice românești este marcată de un paradox, deoarece, deși deficitul bugetar a scăzut, costul datoriei continuă să crească rapid. În primele șapte luni ale anului, deficitul a fost de 48,08 miliarde de lei (2,34% din PIB), față de 76,44 miliarde de lei (3,99% din PIB) în perioada similară din 2025. În același timp, statul a plătit 40,12 miliarde de lei doar pentru dobânzi, o sumă cu 26,5% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Evoluția economică a României este strâns legată de capacitatea statului de a implementa corecții fiscale sustenabile. Decizia S&P va evalua nu doar situația actuală, ci și credibilitatea planului de consolidare fiscală pe termen lung. Dacă investitorii percep un risc crescut, acest lucru poate genera presiuni și asupra cursului de schimb al leului, în special într-o economie cu deficite externe, influențând indirect puterea de cumpărare a cetățenilor.