România traversează o perioadă de instabilitate politică într-un context economic marcat de o stabilizare a indicatorilor macroeconomici, dar și de o scădere a rezistenței sectorului industrial. Conform analizei realizate de CC Tax Advisory, deși deficitul bugetar și inflația au început să scadă, mediul de afaceri se confruntă cu costuri ridicate de finanțare și o lipsă de predictibilitate. Situația este critică în contextul așteptării votului de învestitură în Parlament, estimat în jurul datei de 28 septembrie.
Evoluția indicatorilor economici arată o scădere a deficitului bugetar cu 37% în primele șapte luni ale anului 2026, trecând de la 3,99% la 2,34% din PIB. În același timp, inflația a coborât de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, fiind pentru prima dată în peste un an sub dobânda de politică monetară a BNR. Totuși, costul asigurării împotriva riscului de neplată este de 144 de puncte de bază, un nivel de două ori mai mare decât cel al Omanului sau al Indoneziei.
Sectorul industrial suferă de o contracție care se apropie de al treilea an consecutiv, fiind înregistrate pierderi semnificative de locuri de muncă. Între anii 2024 și jumătatea anului 2026, soldul salariaților activi a scăzut cu peste 185.000 de persoane, industria prelucrătoare pierzând peste 51.000 de angajați, dintre care 18.000 în industria auto. Rata șomajului a ajuns la 6,8% la finalul primului semestru, un nivel de peste maximul înregistrat în timpul pandemiei.
Predictibilitatea este un element esențial pentru piață, în special în vederea evaluării de rating de către agenția S&P, programată pe 2 octombrie. Fără o rectificare bugetară, sistemul de sănătate va rămâne fără fonduri începând cu 1 octombrie. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, subliniază că incertitudinea politică se transformă într-un cost direct pentru companii, afectând cash-flow-ul și decizia de a investi sau de a angaja.
Eficiența mediului de afaceri în România a suferit o scădere drastică, poziția țării fiind de 69 din 70 de economii analizate în clasamentul IMD. Această situație este rezultatul unor modificări fiscale rapide și insuficient documentate. Companiile sunt sfătuite să verifice poziția reală la bugetul de stat prin fișa-plătator și să construiască scenarii fiscale pentru a gestiona riscurile de instabilitate.
În contextul actual, piața de capital și investitorii urmăresc cu atenție deciziile fiscale și stabilitatea guvernamentală. În timp ce indicatorii de inflație și deficit bugetar arată o direcție de îmbunătățire, costurile de finanțare rămân ridicate, reflectând scepticismul piețelor. Capacitatea de a absorbi o criză politică este limitată de fragilitatea actuală a economiei productive și de necesarul de finanțare al anului.