Adoptarea extinsă a panourilor solare și a sistemelor de stocare cu baterii ar putea reduce costurile totale ale energiei electrice cu până la 40% până în anul 2030. Această prognoză provine dintr-un raport publicat de Schneider Electric, intitulat System Costs of Electricity: A New Baseline for the 21st Century Economy. Studiul analizează modul în care resursele energetice distribuite influențează prețurile și stabilitatea sistemului electric global.
Analiza realizată de Schneider Electric Research Institute a inclus examinarea a 40.500 de scenarii diferite. Cercetătorii au luat în calcul diverse combinații ale costurilor pentru energia solară, baterii și rețeaua electrică pentru a vedea dacă extinderea resurselor distribuite va reduce sau va crește cheltuielile. Rezultatele sugerează că, dacă implementarea acestor tehnologii este coordonată cu procesul de electrificare, economiile generate ar putea contribui cu încă 0,8% la PIB-ul economiei globale până în 2030.
Implementarea bateriilor reprezintă un factor critic pentru impactul asupra costurilor totale ale sistemului. În condiții de costuri medii la nivel global, o necorelare a duratei de stocare a bateriilor între tipurile de active poate duce la creșterea costurilor cu până la 35% peste nivelul de referință actual. Raportul subliniază că ordinea implementării energiei solare, a bateriilor și a electrificării este la fel de importantă ca ritmul de extindere a acestora.
Pentru a evita creșterea temporară a costurilor, dezvoltarea surselor regenerabile trebuie să fie însoțită de accelerarea consumului bazat pe electricitate. Aceasta include vehiculele electrice, pompele de căldură și centrele de date, care pot utiliza capacitatea rețelei eliberată prin baterii. Această strategie permite distribuirea costurilor fixe asupra unui volum mai mare de energie vândută, reducând prețul pe megawatt-oră și contribuind la aplatizarea curbei de sarcină.
Raportul propune trei priorități pentru atingerea acestor economii, începând cu atenuarea curbei de sarcină prin tarife diferențiate. O a doua prioritate este menținerea unui ritm uniform între ofertă și cerere, prevenind dezechilibrele costisitoare prin stimulente pentru investiții paralele. În final, este necesară dezvoltarea lanțului de aprovizionare prin simplificarea procedurilor de autorizare și prin programe de formare pentru a răspunde deficitului de instalatori calificați.
Tranziția către sisteme energetice descentralizate și utilizarea tehnologiilor de stocare sunt piloni esențiali în gestionarea rețelelor moderne. În contextul actual, integrarea acestor resurse influențează nu doar prețul energiei pentru consumatori, ci și stabilitatea infrastructurii de distribuție. Eficiența acestui proces depinde de sincronizarea dintre producția regenerabilă și noile forme de consum electric, precum cele pentru transport sau climatizare.