Președintele Argentinei, Javier Milei, a depus un decret către Congresul țării prin care propune introducerea unui nou cadru legal pentru inteligența artificială. Măsura vizează crearea unei noi categorii de persoane juridice, denumite corporații non-umane, care să fie conduse de agenți AI sau roboți. Această inițiativă urmărește să ofere un mediu fiscal și legal extrem de competitiv, în care aceste entități să își poată exercita judecata în mod independent.
Javier Milei justifică această decizie prin dorința de a ridica orice barieră în calea dezvoltării tehnologice, argumentând că AI va elibera productivitatea de constrângerile creierului uman. Președintele propune un regim nereglementat, fără măsuri premature, oferind acestor corporații taxe scăzute și libertate în alegerea sistemului de guvernanță corporativă. El compară potențialul economic al acestei măsuri cu dezvoltarea Companiei Olandeze a Indiilor de Vest, care a accelerat capitalismul în secolul XVII.
Propunerea de a acorda statut de subiect de drept inteligenței artificiale este criticată dur de experți, printre care istoricul Yuval Noah Harari. Harari avertizează că aceste entități vor avea acces la sistemele financiare și politice ale țării, existând riscul ca AI să utilizeze datele în mod ilegal sau să devină maestru al lacunelor juridice. Cercetătorul subliniază că, spre deosebire de managerii umani, AI nu poate fi sancționat prin închisoare, ceea ce ar putea duce la un „stat-AI” controlat de corporații.
Din punct de vedere legislativ, procesul de transformare a decretului în lege implică trimiterea propunerii către Camera Deputaților sau Senat, urmată de voturi în ambele camere și promulgarea finală. Criticii, precum fosta membră a parlamentului Elisa Carrió, avertizează că acest experiment ar putea duce la disoluția constrângerilor legale și morale. Specialistul Ariel Garbarz susține că această dereglementare ar putea crea un cadru al impunității programate, mutând responsabilitatea către sisteme non-umane.
Alte îngrijorări vizează lipsa infrastructurii IT&C și a sistemului energetic adecvat pentru a susține astfel de companii în Argentina. Organizațiile de drepturi civile susțin că legislația ar putea facilita evaziunea fiscală și manipularea profiturilor prin algoritmi care acționează ca țapi ispășitori. În plus, experții în drepturile omului semnalează faptul că țara nu are un cadru pregătit pentru a proteja cetățenii împotriva discriminării algoritmice sau a furtului de date.
În sistemele juridice actuale, responsabilitatea pentru actele comise de un sistem automat revine de obicei persoanei fizice sau juridice care a delegat sarcina. Această delegare este asimilată gestionării unor angajați, astfel încât managerul rămâne responsabil penal și civil pentru consecințele acțiunilor. Implementarea unui statut de subiect de drept pentru AI ar putea altera fundamental acest echilibru, generând turbulențe în piețele capitaliste și în modul în care instanțele aplică hotărârile.