România se află într-un moment de expansiune semnificativă a capacității de producție din surse regenerabile, conform datelor furnizate de ANRE. La data de 1 septembrie, în țară există 1.643 de proiecte de energie verde care dețin avize tehnice de racordare (ATR) valabile. Aceste proiecte, cu puteri de producție de cel puțin 1 MW, aduc în total o capacitate de 114.966 MW, o cifră care depășește considerabil nivelul actual de producție din toate formele de energie.
Analiza detaliată a acestor proiecte relevă o scădere a capacității pe măsură ce se aplică filtrele de conformitate documentară. În prezent, 736 de proiecte au reușit să finalizeze contractele de racordare și să obțină autorizațiile de construire, cumulând o putere de 39.281 MW. Mai departe, un grup de 252 de proiecte a parcurs etapele de contract de racordare, autorizație de construire și autorizație de înființare emisă de ANRE, reprezentând o putere totală de 15.362 MW.
Un aspect critic pentru stabilitatea sistemului energetic este integrarea stocării de energie în noile proiecte. Din cele 736 de proiecte cu autorizații de construire, 212 sunt prevăzute cu instalații de stocare a energiei electrice sau stocare individuală, totalizând 13.936 MW. Dintre acestea, 44 de proiecte, cu o putere de 3.334 MW, sunt estimate să fie puse în funcțiune în anul 2026, un flux de energie care ar putea modifica fundamental structura sistemului energetic național.
Specialiștii subliniază că dezvoltarea producției trebuie să fie însoțită de o modernizare a rețelelor pentru a evita congestiile. Doina Vornicu explică faptul că un megawatt solar nu este echivalent cu un megawatt disponibil în orice moment, necesitând integrare, flexibilitate și stocare. Rețeaua trebuie planificată anticipativ pentru următorii 10-15 ani, luând în calcul creșterea cererii cauzată de electrificarea transportului și a încălzirii, precum și rolul activ al prosumatorilor.
Evoluția consumului este esențială, deoarece industria și consumatorii casnici devin actori activi prin flexibilizarea comportamentului în funcție de preț. În loc să fie entități pasive, prosumatorii încep să își ajusteze consumul pentru a evita orele cu prețuri ridicate. Această schimbare de paradigmă, în care consumul devine un rezervor de flexibilitate, este necesară pentru a gestiona noile fluxuri de energie regenerabilă și pentru a asigura echilibrul între producție și cerere.
Contextul energetic global rămâne unul volatil, influențat de dinamica piețelor de combustibili fosili și de deciziile politice privind prețurile. În timp ce prețul petrolului a scăzut recent, discuțiile privind prelungirea plafonării prețurilor la gazele naturale și noi măsuri pentru facturile la energie rămân teme relevante. Aceste factori externe influențează direct contextul în care proiectele de energie verde din România trebuie să își demonstreze viabilitatea economică și impactul asupra prețurilor finale.