Sectorul energetic din România registrează o evoluție pozitivă prin creșterea capacității de producție, în ciuda crizelor întâmpinate în cursul anului. Datele recente indică faptul că, la începutul lunii octombrie, parcul de generare de energie a ajuns la un total de 20.730 MW. Această cifră reprezintă un net pozitiv de 1.552 MW comparativ cu situația de la prima zi a anului, reflectând o dinamica de dezvoltare pe șantierele de energie.
Cresul principal de putere provine din segmentul energiei solare, unde au fost instalate 1.520 MW de la începutul anului până la începutul lunii octombrie. Această activitate a dus la un total de 4.614 MW pentru proiectele de tip utility-scale. În paralel, energia eoliană a înregistrat o creștere de 305 MW de capacitate în aceeași perioadă, ajungând la o putere totală de 3.441 MW, contribuind astfel la diversificarea surselor de generare.
Pe lângă sursele regenerabile, sistemul național a beneficiat de noi capacități de stocare și de contribuția prosumatorilor. Proiectele de stocare au ajuns la o putere instalată de 1.162 MW la începutul lunii octombrie, marcând un salt de 668 MW față de finalul anului trecut. De asemenea, prosumatorii au ajuns la o capacitate de 4.149 MW la începutul lunii august, înregistrând un plus de 695 MW față de prima zi a anului.
În ceea ce privește restul mixului energetic, centralele pe gaze au adus în statisticile Transelectrica 105 MW de putere nouă. În schimb, segmentul cărbunilor continuă să scadă, înregistrând o diminuare de 385 MW. În total, prin puneri în funcțiune noi de eolian, solar și gaz, s-au adus 1.930 MW în sistem. Dacă includem stocarea, prosumatorii și regenerabilele noi, totalul puterii aduse în sistemul național de producție este de 3.293 MW.
Impactul acestor investiții asupra prețurilor la energie ar putea deveni vizibil în viitor, pe măsură ce miile de megawați regenerabile, susținute de sistemele de stocare, vor fi integrate complet. Deși prețul actual nu reflectă încă această transformare a infrastructurii, tendința de creștere a capacităților de stocare și a celor regenerabile sugerează că anul viitor ar putea fi unul și mai bun pentru stabilitatea energetică a țării.
Evoluția acestor indicatori energetici are loc într-un context macroeconomic marcat de monitorizarea deficitului bugetar, care a scăzut la 3,81% din PIB după nouă luni. Deși execuția bugetară a arătat îmbunătățiri, analiștii menționează că inflația și riscurile legate de rating pot influența costurile economice, în ciuda influxului de fonduri din PNRR.