Hongsheng Zhang, cercetător la Universitatea Jinan din China, a publicat o lucrare prin care analizează condițiile necesare pentru ca un obiect să poată reveni într-un moment anterior al propriei existențe. Studiul său, prezentat de Euronews, utilizează demonstrații matematice pentru a arăta că anumite proprietăți ale spațiului-timp pot împiedica formarea unor trasee care să permită întoarcerea în trecut. Cercetătorul a publicat rezultatele pe platforma arXiv pe 24 octombrie 2026.
Pentru a explica demonstrația sa, cercetătorul propune o analogie în care Universul este împărțit în straturi succesive, asemănătoare treptelor unei scări. În anumite configurații ale spațiului-timp, lumina poate defini astfel de suprafețe pe care un obiect obișnuit trebuie să le traverseze întotdeauna într-o singură direcție temporală. Din această perspectivă, indiferent de distanța parcursă, un obiect nu ar putea reveni la momentul de plecare din cauza acestor constrângeri geometrice.
Demonstrația lui Zhang se bazează pe geometria spațiului-timp descrisă de teoria relativității a lui Albert Einstein. Fizicienii utilizează termenul de „curbe temporale închise” pentru a descrie traseele ipotetice prin care un călător ar putea ajunge în propriul trecut fără a depăși viteza luminii. Zhang demonstrează matematic că asemenea trasee nu pot exista într-o clasă de modele ale spațiului-timp care respectă anumite condiții geometrice specifice, deși nu stabilește dacă Universul nostru respectă aceste condiții.
Lucrarea identifică însă și limitele argumentului matematic prezentat, în special în regiunile unde structura spațiului-timp este influențată puternic de rotație. În apropierea interiorului teoretic al unei găuri negre aflate în rotație, relativitatea generală permite configurații în care direcția timpului poate prezenta un comportament neobișnuit. De asemenea, topologia Universului și existența teoretică a găurilor de vierme reprezintă alte puncte în care argumentul matematic al lui Zhang ar putea să nu se aplice.
În contrast cu dificultățile legate de întoarcerea în trecut, deplasarea către viitor are o bază experimentală solidă și este demonstrată prin efectele relativității. Teoria arată că timpul trece mai lent pentru un obiect aflat în mișcare foarte rapidă sau sub influența unei gravitații puternice. Astronauții de pe Stația Spațială Internațională experimentează acest fenomen, revenind pe Pământ cu aproximativ cinci milisecunde mai tineri după șase luni petrecute pe orbită, conform datelor Agenției Spațiale Europene.
Aceste efecte de dilatare a timpului sunt fenomene fizice măsurabile și sunt esențiale pentru precizia tehnologiilor moderne. De exemplu, sistemele de navigație prin satelit trebuie să ia în calcul variațiile de ritm ale ceasurilor cauzate de gravitație și mișcare pentru a funcționa corect. Deși studiul lui Zhang este o demonstrație matematică aplicată unor modele teoretice și nu o confirmare experimentală, el ridică întrebări fundamentale despre configurațiile reale ale Universului.