Cercetătorii de la Institutul de Neuroștiințe al Academiei Chineze de Științe au descoperit mecanismele prin care somnul influențează memoria. Studiul, care a fost publicat în revista Neuron, s-a concentrat pe rolul unor celule nervoase care devin active în timpul fazei de somn non-REM. Rezultatele indică faptul că procesul de consolidare a amintirilor poate fi perturbat chiar și în condiții în care tiparele de somn par a fi normale la nivelul măsurătorilor standard.
Experimentul a implicat utilizarea șoarecilor, care au explorat două obiecte identice înainte de a fi lăsați să doarmă pentru o perioadă de cinci ore. După acest interval de odihnă, cercetătorii au mutat unul dintre obiecte înainte de a readuce animalele în spațiul de testare. Șoarecii din grupul de control au manifestat o preferință pentru obiectul mutat, demonstrând că își aminteau poziția inițială, în timp ce animalele cu neuroni inhibați nu au prezentat acest comportament.
Intervenția asupra neuronilor a avut efecte specifice, afectând memoria doar atunci când a fost aplicată în timpul somnului non-REM. Aceeași metodă de inhibare nu a produs efecte similare dacă a fost realizată în timpul stării de veghe sau în timpul somnului REM. Pe lângă memoria spațială, un alt experiment efectuat de echipa de cercetare a demonstrat că și memoria socială a șoarecilor poate fi afectată de această perturbare.
Echipa a identificat faptul că activitatea acestor celule contribuie la generarea unor impulsuri electrice scurte în hipocamp, numite ripples, care sunt implicate direct în consolidarea amintirilor. Aceste neuroni devin mai activi în timpul somnului non-REM, moment în care nivelul acetilcolinei, un mesager chimic capabil să le inhibe activitatea, scade semnificativ. Măsurătorile efectuate nu au indicat nicio diferență între grupuri în ceea ce privește activitatea generală a undelor cerebrale.
Analiza datelor referitoare la creierul uman a permis identificarea unor neuroni similari cu cei studiați în experiment. Totuși, rolul exact pe care aceștia îl joacă în procesul de somn și în funcționarea memoriei la oameni nu a fost încă stabilit oficial de către comunitatea științifică. Această descoperire pune sub semnul întrebării fiabilitatea măsurătorilor obișnuite de somn atunci când este vorba de evaluarea capacității cognitive și a retenției informațiilor pe termen lung.
În neuroștiințe, înțelegerea modului în care hipocampul procesează informația este crucială pentru studiul tulburărilor de memorie. Hipocampul este o structură cerebrală vitală pentru formarea amintirilor noi și pentru navigarea spațială. Studiile actuale se concentrează pe modul în care activitatea electrică cerebrală, precum fenomenul de ripples, facilitează transferul informațiilor din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată, un proces fundamental pentru funcționarea cognitivă umană.