Dependența Europei de invertoarele fotovoltaice produse de companii chinezești a devenit o problemă de securitate cibernetică, avertizează Comisia Europeană. În România, autoritatea de reglementare ANRE nu deține o evidență centralizată care să permită determinarea numărului de echipamente chinezești instalate și a capacității fotovoltaice controlate de aceștia. Situația este critică deoarece invertoarele moderne sunt dispozitive digitale conectate la internet, capabile să primească actualizări de software sau să permită modificarea parametrilor de funcționare de la distanță.
La nivelul Uniunii Europene, datele furnizate de Comisia Europeană arată o concentrare masivă a pieței în mâinile producătorilor din China. Între anii 2015 și 2023, din aproximativ 350 GW de invertoare livrate în Europa, circa 225 GW, adică 64%, au provenit de la companii chinezești. Unul dintre acești furnizori, Huawei, a reprezentat singur aproximativ 114 GW. În anul 2023, ponderea producătorilor chinezi a crescut la aproximativ 70% din totalul echipamentelor instalate pe continent.
Analizele recente indică faptul că aproximativ 80% dintre noile sisteme fotovoltaice instalate în Europa utilizează invertoare din China. Documentele europene estimează că companii precum Huawei și Sungrow au acces remote la aproximativ 170 GW de capacitate, în timp ce totalul capacității asociate tuturor mărcilor chinezești depășește 200 GW. Comisia descrie riscul rezultat din conectivitatea acestor echipamente, menționând scenarii precum oprirea de la distanță a producției sau schimbarea setărilor, ceea ce ar putea compromite reziliența sistemelor electrice naționale.
În România, ANRE a declarat că nu deține o bază de date cu producătorii și modelele de invertoare folosite de prosumatori. Deși operatorii de distribuție, precum Delgaz Grid sau Distribuție Energie Electrică România, dețin liste cu echipamente conforme, acestea nu permit calcularea cotei de piață. În prezent, legislația nu impune proprietarilor să poată dezactiva accesul remote al producătorului sau să aprobe obligatoriu actualizările de firmware. Autoritatea a precizat că nu a primit sesizări privind incidente de securitate cauzate de controlul de la distanță în țară.
Parlamentul pregătește extinderea atribuțiilor autorităților în domeniul securității cibernetice a sistemului energetic prin modificarea legislației. Proiectul PL-x 51/2026, adoptat de Camera Deputaților, ar permite Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) să stabilească reguli tehnice de securitate pentru sectorul energiei. DNSC ar putea aviza investițiile și strategiile de securitate ale producătorilor și distribuitorilor, colaborând cu ANRE pentru a analiza riscurile specifice. Documentul urmează să fie transmis înapoi Senatului pentru finalizarea procesului legislativ.
Contextul european subliniază necesitatea unei supravegeri stricte asupra infrastructurii critice de energie, în contextul în care tehnologia digitală este integrată masiv în rețele. În timp ce Uniunea Europeană trece de la simpla analiză a dependenței tehnologice la implementarea unor reguli de securitate pentru echipamentele conectate, România se confruntă cu lipsa unei inventarieri naționale. Această lipsă de date centralizate face dificilă evaluarea exactă a dimensiunii vulnerabilității sistemului energetic românesc în fața furnizorilor externi.