Inteligența artificială reprezintă un subiect central în cadrul Climate Week New York, unde liderii au analizat dacă tehnologia accelerează tranziția verde sau o încetinește. Deși AI poate optimiza rețelele electrice și prognozele meteo, centrele de date necesare funcționării sale consumă cantități masive de electricitate și apă. Această evoluție tehnologică solicită infrastructuri noi, care sunt alimentate adesea prin combustibili fosili, generând astfel un paradox între utilitatea digitală și impactul asupra mediului.
Conform datelor furnizate de Agenția Internațională a Energiei (AIE), consumul de electricitate al centrelor de date a crescut cu 17% în 2025, în timp ce cel al centrelor dedicate AI a înregistrat o creștere de 50%. Proiecțiile agenției indică faptul că consumul total al centrelor de date se va dubla până în 2030, ajungând la 950 TWh, de la nivelul de 485 TWh înregistrat în 2025. Această cifră de 950 TWh este comparabilă cu consumul actual de electricitate al Japoniei, iar consumul centrelor dedicate exclusiv AI se va tripla în aceeași perioadă.
România urmărește implementarea proiectului Black Sea AI Gigafactory, o inițiativă estimată la 4-5 miliarde de euro, coordonată de Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei. Prima etapă a acestui proiect este planificată la Cernavodă, iar a doua la Doicești, unde urmează să fie construit un reactor modular mic (SMR). Proiectul vizează instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI și va necesita un consum de până la 1.500 MW, ceea ce înseamnă aproximativ 13 TWh pe an, un sfert din consumul anual de electricitate al țării.
Problema infrastructurii este critică, deoarece rețeaua electrică românească se confruntă deja cu limitări de capacitate. Guvernul a raportat existența unor avize tehnice de racordare pentru proiecte care însumează peste 80.000 MW, o valoare de aproape zece ori mai mare decât consumul actual al țării. Un exemplu concret de blocaj este cel al unui investitor britanic din Reșița, care nu poate racorda un centru de date de 20 de milioane de euro din cauza lipsei de capacitate a rețelei, în ciuda prezenței unei stații de 400 kV în zonă.
Pentru a gestiona această presiune, România a modificat regulile de racordare începând cu 1 iulie 2026, renunțând la principiul „primul venit, primul servit” în favoarea licitațiilor. Această schimbare vizează atribuirea capacității de racordare investitorilor care pot demonstra realizarea efectivă a proiectelor. Întrebarea privind costurile rămâne deschisă, deoarece, deși investitorii plătesc racordarea propriilor proiecte, întăririle rețelei naționale sunt recuperate, în general, prin tarifele de transport și distribuție incluse în facturile tuturor consumatorilor.
Contextul energetic european este marcat de o presiune crescută asupra stabilității prețurilor și a aprovizionării. Comisarul pentru Energie a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să ia în calcul necesitatea reducerii consumului, subliniind că există o criză a prețurilor legată direct de criza aprovizionării. Această situație adaugă o complexitate suplimentară planurilor de extindere a infrastructurii pentru tehnologii consumatoare de energie, precum centrele de date de ultimă generație.