Nicoleta Prutean, doctor în neuroștiințe cognitive și analist senior pe inteligență artificială la Bruxelles, subliniază riscurile pe care tehnologiile emergente le aduc integrității cognitive umane. Cercetătoarea, originară din Republica Moldova, explică faptul că utilizarea inteligenței artificiale poate funcționa fie ca un instrument de amplificare a gândirii critice, fie ca un substitut care înlocuiește procesele mentale proprii. Această distincție este esențială pentru menținerea autonomiei și a sănătății mintale în era digitală.
Analiza sa se concentrează pe modul în care designul platformelor și algoritmii influențează cinci nevoi umane fundamentale: a înțelege, a se conecta, a crea, a comunica și a face față situațiilor. Nicoleta Prutean avertizează că, dacă aceste procese sunt externalizate complet către AI, există un risc major de pierdere a autonomiei. Din punct de vedere neural, lipsa implicării active în procesele cognitive poate duce la atrofierea capacităților de gândire, deoarece mintea umană are nevoie de exercițiu pentru a menține plasticitatea.
În ceea ce privește protecția minorilor, cercetătoarea propune abordarea designului platformelor în loc de simpla interzicere a accesului la servicii. Ea menționează că copiii sunt deosebit de vulnerabili din cauza stadiului lor de dezvoltare, fiind expuși unor funcții care pot afecta atenția și reglarea emoțională. Propunerea EU Kids Act este văzută ca o soluție relevantă, deoarece obligă companiile să creeze sisteme sigure prin concepție, protejând utilizatorii tineri de mecanismele care declanșează vulnerabilități.
Nicoleta Prutean compară necesitatea reglementării inteligenței artificiale cu modul în care este reglementată electricitatea, sugerând o abordare integrată a legislației. Ea menționează instrumente precum AI Act, GDPR și Digital Services Act (DSA) ca piloni ai protecției, dar semnalează și lacune. În contextul riscurilor sistemice, precum cele observate în campanii electorale, ea notează că definițiile actuale pot fi prea vagi, permițând companiilor să întârzie procesele de evaluare prin interpretări flexibile.
Cercetarea sa continuă să exploreze tehnologia ca pe un instrument sociotehnic, punând accent pe modul în care interacțiunea dintre oameni și algoritmi afectează societatea. Nicoleta Prutean susține că dezvoltarea unei tehnologii care să servească efectiv oamenii în conformitate cu valorile europene este prioritară. Aceasta implică nu doar gestionarea riscurilor, ci și crearea unor instrumente care să ofere utilizatorilor putere și capacități suplimentare, fără a le compromite integritatea mentală.
În cadrul Uniunii Europene, reglementările de protecție a datelor și a drepturilor digitale sunt esențiale pentru gestionarea tehnologiilor de frontieră. Instituțiile europene utilizează cadre legislative precum DSA pentru a monitoriza impactul platformelor asupra discursului civic și a sănătății publice. Aceste măsuri vizează echilibrarea inovației tehnologice cu protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor, încercând să prevină manipularea comportamentală și dezinformarea la nivel sistemic.