O simulare economică prezentată de Philip Lane, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, indică faptul că producția zonei euro ar putea depăși nivelul de referință cu 3,8% până în anul 2030. Acest scenariu este condiționat de o creștere simultană, la nivel mondial, a productivității serviciilor IT cu 30%. Rezultatele exercițiului matematic au fost expuse pe 30 octombrie la San Francisco, în cadrul unui simpozion organizat de Federal Reserve Bank of San Francisco.
Modelul utilizat, bazat pe lucrarea MANKIO, presupune o creștere neașteptată și aproape permanentă a productivității totale a factorilor în serviciile informatice. Această evoluție presupune obținerea unei producții mai mari folosind aceeași combinație de resurse, nu o creștere a întregii economii cu 30%. În acest context, prețul relativ al serviciilor IT ar scădea cu aproximativ o treime, ceea ce ar genera o creștere a cererii de 28%. Companiile din alte sectoare ar putea beneficia de servicii IT mai ieftine, îmbunătățindu-și capacitatea de producție.
Efectele asupra pieței muncii arată un amestec de scăderi ale ocupării și creșteri ale veniturilor. În sectorul IT, ocuparea ar putea scădea cu 4,4%, în timp ce salariile reale ar crește cu 4,3%. Personalul administrativ din afara domeniului IT ar putea înregistra o ocupare cu 0,9% mai mică, însă salariile lor reale ar crește cu 3,2%. Pe de altă parte, managerii, profesioniștii și tehnicienii din alte sectoare ar putea vedea o creștere a salariilor reale de 4,4%, fără schimbări în nivelul ocupării.
Lucrătorii manuali și cei din sectorul serviciilor ar putea beneficia de cele mai mari creșteri salariale, cu un spor de 5,4% la salariile reale, fără a fi afectați în ceea ce privește ocuparea locurilor de muncă. Simularea subliniază faptul că tehnologia poate înlocui anumite sarcini profesionale, dar poate completa alte activități. Rezultatele depind însă de modul în care economia se adaptează și de implementarea ipotezelor din modelul de calcul, care este un manuscris în pregătire.
Simularea nu reprezintă o prognoză oficială a BCE și nu este o evaluare a concedierilor care au avut deja loc. Philip Lane a clarificat faptul că acest calcul explorează modul în care un câștig de productivitate concentrat într-un singur sector se propagă către restul economiei. Exercițiu nu estimează efectul deja produs de inteligența artificială și nu reprezintă un angajament al Băncii Centrale Europene asupra unei evoluții viitoare a pieței.
Analiza impactului tehnologiei asupra forței de muncă este un subiect de interes global, fiind abordată și de Organizația Internațională a Muncii. Aceasta subliniază că expunerea anumitor ocupații la inteligența artificială nu înseamnă automat dispariția locurilor de muncă. În realitate, procesul de adaptare va fi influențat direct de nivelul investițiilor, de pregătirea personalului și de modul în care firmele decid să își reorganizeze activitatea economică.