Două vulnerabilități critice detectate în limbajul de programare PHP, evaluate cu un scor de severitate de 9,2 din 10, au permis atacatorilor să preia controlul unor servere de la distanță, fără a avea nevoie de conturi sau parole. Incidentul a demonstrat riscurile majore la care sunt expuse companiile și instituțiile care utilizează infrastructuri digitale complexe. În urma acestui eveniment, Corina Vasile, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), a solicitat consolidarea măsurilor de securitate cibernetică în România.
Una dintre principalele propuneri ale ANIS vizează introducerea obligatorie a unei liste de componente software, denumită SBOM (Software Bill of Materials), pentru programele achiziționate de către instituțiile publice. Corina Vasile compară acest document cu eticheta unui produs alimentar, explicând că acesta ar permite identificarea rapidă a componentelor vulnerabile și a sistemelor care necesită actualizări imediate. De asemenea, asociația susține utilizarea standardelor deschise pentru a evita dependența de un singur furnizor, facilitând astfel schimbarea componentelor fără a bloca întregul sistem.
Pentru a eficientiza gestionarea atacurilor, ANIS propune crearea unei platforme naționale unice pentru raportarea incidentelor, care să fie interconectată cu sistemul european. În prezent, reglementările precum NIS2, DORA și Cyber Resilience Act impun companiilor să transmită aceleași informații către mai multe entități, precum Directoratul Național de Securitate Cibernetică, ASF, BNR și ENISA. Corina Vasile subliniază că timpul consumat cu completarea formularelor este timp pierdut pentru oprirea atacului, în timp ce Comisia Europeană estimează că un punct unic de raportare ar putea reduce costurile administrative la jumătate.
Asociația solicită, de asemenea, dezvoltarea capacității naționale de testare și certificare a produselor digitale prin un model în care statul asigură supravegherea, iar firmele private acreditate realizează evaluările. Lipsa unor astfel de organisme în România obligă companiile locale să apeleze la servicii din alte state europene, generând costuri și întârzieri. În contextul evoluției tehnologice, ANIS propune ca sectoarele esențiale, precum finanțele, energia sau sănătatea, să inventarizeze până în 2028 sistemele de criptare utilizate, pregătindu-se pentru amenințările reprezentate de calculatoarele cuantice.
Corina Vasile avertizează că inteligența artificială accelerează atât detectarea atacurilor, cât și activitatea infractorilor cibernetici, care pot automatiza operațiuni sau pot crea mesaje înșelătoare mai convingătoare. Pentru a răspunde acestor riscuri, ANIS cere ca viitoarea Strategie Națională de Securitate Cibernetică 2027–2032 să includă o finanțare multianuală, obiective publice și măsurabile, precum și o colaborare constantă între stat și industria IT. Asociația subliniază necesitatea ca România să pregătească din timp un sistem compatibil cu cerințele europene.
Securitatea cibernetică rămâne o provocare majoră, având în vedere că Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) a identificat peste 48.000 de vulnerabilități software în 2025, o creștere de 22% față de anul precedent. În cazurile în care s-a putut identifica calea de acces, peste 60% dintre incidente au implicat exploatarea unei vulnerabilități. Aproape trei sferturi dintre organizațiile atacate furnizau servicii esențiale sau importante, iar instituțiile publice au reprezentat aproape o treime din totalul cazurilor raportate.