Industria telecomunicațiilor din România se pregătește pentru o nouă etapă de dezvoltare, trecând de la extinderea infrastructurii tradiționale către servicii avansate de inteligență artificială, cloud și securitate cibernetică. Participanții la ediția a 16-a a summitului ZF Digital '26 au evidențiat faptul că cererea companiilor și a instituțiilor publice pentru soluții tehnologice sofisticate este în creștere constantă. Această evoluție necesită însă o tranziție de la simpla conectivitate la soluții digitale integrate care să răspundă unor nevoi de business tot mai bine definite.
Alexandru Băloi, Vodafone Business Director, a explicat faptul că piața are nevoie de tehnologie conectată, nu doar de infrastructură de bază, pentru a oferi rezultate concrete atât companiilor, cât și sectorului public. Evoluția acestui segment depinde însă de factori macroeconomici precum inflația și disponibilitatea fondurilor europene. Pentru a menține ritmul investițiilor până în anul 2027, industria subliniază necesitatea unei stabilități politice și economice care să permită planificarea pe termen lung a proiectelor de digitalizare.
Perspectiva viitorului este strâns legată de capacitatea statului de a lansa proiecte de digitalizare și de atragerea fondurilor europene locale, conform declarațiilor lui Florin Popa, business director al Orange România. În același sens, Daniel Tudose, country manager al Ericsson România, a avertizat asupra riscului ca sectorul telecom să nu fie inclus în prioritățile guvernului în cadrul următorului val de finanțări europene. Există, de asemenea, temerea că România ar putea întârzia adoptarea tehnologiilor noi față de economii precum Statele Unite sau China.
Pe lângă infrastructură, dezvoltarea competențelor digitale reprezintă o prioritate critică pentru viitorul pieței muncii. Iulian Hostiuc, Bucharest Studio Manager și Portfolio Engineering Director la Cognizant România, a subliniat importanța investițiilor în tineri prin programe de mentorat și pregătire pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. Fără o strategie clară de integrare a noilor talente și de dezvoltare a cloudului guvernamental, sectorul riscă să întâmpine dificultăți majore în gestionarea afacerilor peste trei sau patru ani.
Florin Popa, reprezentantul Orange România, a menționat că România nu a reușit încă să utilizeze suficient fondurile disponibile prin PNRR pentru dezvoltarea competențelor digitale. Această lipsă de valorificare a resurselor afectează procesele de pregătire, recalificare și perfecționare ale angajaților. Digitalizarea serviciilor publice și interoperabilitatea sistemelor informatice rămân obiective esențiale care trebuie susținute prin politici care să încurajeze atât tinerii, cât și forța de muncă existentă să adopte noile instrumente tehnologice.
Dezvoltarea infrastructurii digitale în România este strâns corelată cu accesul la fonduri structurale și cu stabilitatea cadrelor legislative. În contextul european, digitalizarea administrației și a companiilor private depinde de fluxul de investiții în tehnologii emergente, precum cloudul și inteligența artificială, care necesită o planificare bugetară predictibilă pentru a asigura performanța rețelelor de comunicații pe termen lung.