Utilizarea algoritmilor pentru gestionarea angajaților se extinde rapid în companiile europene, trecând de la platformele digitale la organizațiile tradiționale. Conform datelor din raportul Algorithmic management in European workplaces, lansat de Eurofound, aproape unul din cinci angajați din Europa este monitorizat digital la serviciu. Această practică implică utilizarea programelor de calculator pentru a evalua performanța, a distribui sarcinile de lucru sau chiar pentru a determina programul de lucru al persoanelor.
În România, fenomenul de management algoritmic este deja prezent în activitatea cotidiană, deși nu atinge nivelurile dinstatele europene de top. Datele din European Working Conditions Survey 2024 indică faptul că 16% dintre angajații români susțin că un program de calculator le monitorizează performanța. Totodată, 11% dintre lucrătorii din țară afirmă că sarcinile de lucru le sunt alocate prin intermediul unui program, iar un alt segment de 11% menționează că acesta le stabilește programul de lucru.
Există diferențe semnificative între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește intensitatea acestui tip de management. Danemarca conduce clasamentul, având aproximativ 38% dintre angajați supuși alocării automate a sarcinilor și 23% pentru programarea automată a timpului de lucru. Belgia și Irlanda urmează în topul monitorizării performanței, cu valori de 31% și 26%, în timp ce țări precum Germania, Grecia sau Portugalia se află la polul opus al acestui fenomen.
Impactul managementului algoritmic variază considerabil în funcție de categoria de ocupație în care se încadrează angajatul. Cele mai mari niveluri de control digital sunt observate în rândul personalului administrativ, tehnicienilor și operatorilor de instalații sau mașini. De exemplu, angajații din categoria clericală au o prevalență de 28% pentru alocarea automată a sarcinilor și de 25% pentru monitorizarea performanței, în timp ce tehnicienii raportează o rată de 24% pentru distribuția automată a activităților.
Pe de altă parte, anumite grupuri profesionale raportează niveluri mult mai scăzute de intervenție algoritmică în procesele de lucru. Managerii și profesioniștii ocupă o poziție intermediară în ceea ce privește expunerea la aceste tehnologii de monitorizare. Niveluri reduse de management algoritmic sunt raportate de angajații din sectorul serviciilor și vânzări, de muncitorii calificați și, în mod specific, de lucrătorii calificați din domeniul agriculturii, care rămân mai puțin afectați de automatizarea deciziilor de management.
Managementul algoritmic reprezintă o schimbare de paradigmă în care software-ul preia funcții de control care aparțineau anterior managerilor umani. Această evoluție este observată în mod intens în economiile digitale, dar și în sectoarele industriale clasice. Monitorizarea prin algoritmi poate influența direct modul în care angajații își organizează timpul și modul în care este evaluată eficiența lor individuală în cadrul organizației.