Companiile farmaceutice explorează posibilitatea de a produce medicamente împotriva cancerului în spațiu, utilizând condițiile de microgravitație pentru a obține tratamente mai eficiente. La aproximativ 480 de kilometri deasupra Pământului, o capsulă spațială găzduiește deja un experiment prin care se cultivă cristale ale unui potențial medicament oncologic. Această tehnologie ar putea schimba radical modul de fabricație al substanțelor medicale, deși costurile ridicate și necesitatea unor rezultate constante reprezintă obstacole majore în prezent.
Compania americană Varda Space Industries, cu sediul în California, gestionează trei capsule spațiale de dimensiunea unor mașini de spălat care se află pe orbită. Două dintre aceste vehicule au fost lansate la bordul aceleiași rachete pe 1 octombrie, iar al treilea a fost trimis pe 20 octombrie. Obiectivul companiei este de a opera o flotă de fabrici farmaceutice orbitale, fiind prima entitate care lansează simultan mai multe vehicule comerciale capabile să reintre în atmosfera terestră.
Microgravitația oferă un avantaj competitiv deoarece elimină efectele gravitației care, pe Pământ, determină depunerea particulelor și generează curenți ce perturbă formarea cristalelor. În condiții de microgravitație, cristalele se dezvoltă mult mai ordonat, ceea ce influențează direct dimensiunea, forma și structura acestora. Pentru industria farmaceutică, acest proces poate permite reformularea unor medicamente care necesită acum perfuzii intravenoase, transformându-le în injecții simple, mult mai convenabile pentru pacienții care suferă de boli oncologice.
Pe lângă domeniul medical, beneficiile producției orbitale se extind și către industria electronică, unde microgravitația și absența aerului pot ajuta la obținerea unor semiconductori sau grafen cu mai puține defecte structurale. Compania britanică Space Forge dezvoltă o metodă prin care cristalele de semiconductori cultivate în spațiu ar putea servi drept modele pentru producția de masă pe Pământ. Această tranziție către o nouă revoluție industrială este susținută de scăderea costurilor de lansare și de creșterea frecvenței zborurilor comerciale.
Producția la scară largă necesită însă dezvoltarea unor fabrici spațiale autonome, numite free-flyers, care elimină intervenția oamenilor pentru a evita contaminarea mediului sau vibrațiile. Compania Varda Space Industries intenționează să lanseze încă șapte misiuni în 2027 și zece în 2028 pentru a asigura un ritm de experimentare compatibil cu viteza dezvoltării medicamentelor moderne. După finalizarea proceselor, capsulele se desprind de vehiculul principal și revin pe Pământ prin utilizarea unor parașute într-o regiune nelocuită.
În prezent, industria se confruntă cu provocări legate de reglementarea produselor fabricate pe orbită, așteptându-se ca MHRA să publice un plan clarificator până la sfârșitul acestui an. De asemenea, succesul comercial depinde de capacitatea de a demonstra că procesele pot produce rezultate identice și fiabile în mod repetat. Deși Stația Spațială Internațională a fost utilizată anterior pentru teste, aceasta urmează să fie retrasă din exploatare în jurul anului 2030, lăsând loc stațiilor comerciale specializate.