Regulamentul european privind inteligența artificială, cunoscut sub numele de AI Act, introduce noi responsabilități pentru companiile care permit angajaților să utilizeze instrumente precum ChatGPT, Copilot sau Gemini. Această reglementare vizează utilizarea zilnică a tehnologiei pentru redactarea de e-mailuri, întocmirea de rapoarte, generarea de oferte sau analiza documentelor de către personal. Măsurile de conformare devin obligatorii pentru companiile care utilizează aceste sisteme în activitatea lor operațională, nu doar pentru dezvoltatorii de tehnologie.
Conform prevederilor din articolul 4, noile reguli intră în vigoare începând cu data de 2 februarie 2025. Textul a fost reformulat prin Regulamentul (UE) 2026/1744, parte a pachetului Digital Omnibus, stabilind că firmele trebuie să ia măsuri care sprijină alfabetizarea AI a personalului. Această instruire trebuie să țină cont de nivelul de cunoștințe, de experiența acumulată și de rolul specific al fiecărui angajat, adaptându-se la contextul în care sistemul este utilizat în cadrul organizației.
Deși regulamentul nu impune un format standardizat, un număr fix de ore de instruire sau o certificare specifică, companiile au obligația de a demonstra concret acțiunile întreprinse. Tudor Dumitrescu, inginer software senior, subliniază că lipsa unor reguli clare și a instruirii poate deveni o problemă majoră în cazul incidentelor de securitate. De exemplu, dacă datele clienților ajung într-un chatbot public, se aplică în paralel și regulile GDPR, ceea ce face justificarea lipsei de pregătire extrem de dificilă.
Problemele identificate în utilizarea AI la birou nu sunt de natură tehnică, ci țin de modul de operare al angajaților. Tudor Dumitrescu, care este și fondatorul Academia Programatorilor, menționează riscurile legate de inserarea unor documente cu date de clienți într-un chat public sau de transmiterea unor răspunsuri inventate fără verificare. Pentru majoritatea companiilor, respectarea articolului 4 nu ar trebui să reprezinte birocrație, ci implementarea unor reguli clare pentru ca angajații să înțeleagă necesitatea acestora.
În România, procesul de implementare legislativă este încă în desfășurare, deoarece legea care va stabili autoritățile de control și regimul sancțiunilor nu a fost finalizată. ANCOM este propusă ca autoritate de supraveghere a pieței pentru a gestiona acest cadru de reglementare. Până la stabilirea oficială a mecanismelor de control național, companiile trebuie să fie conștiente de noile cerințe europene privind gestionarea riscurilor asociate utilizării inteligenței artificiale în procesele de business.
Implementarea AI Act face parte dintr-un efort mai larg al Uniunii Europene de a reglementa tehnologiile emergente și de a proteja datele cetățenilor. Această reglementare intervine într-un context de digitalizare accelerată, unde utilizarea sistemelor automate devine parte integrantă din fluxul de lucru. Stabilirea unor standarde de alfabetizare digitală este esențială pentru a minimiza erorile umane și pentru a asigura securitatea informațiilor în mediul corporativ modern.