Marile platforme de social media și divertisment trec printr-o schimbare de paradigmă, oferind utilizatorilor posibilitatea de a influența direct algoritmii de recomandare. Dacă până în acest moment sistemele de distribuție a conținutului monitorau în tăcere comportamentul utilizatorilor, noile funcționalități permit acestora să specifice explicit preferințele. Această evoluție marchează o tranziție de la observarea pasivă a gesturilor digitale la o interacțiune directă prin instrucțiuni scrise.
YouTube a anunțat implementarea funcției „Custom Feeds”, care utilizează tehnologia Gemini pentru a construi fluxuri de conținut bazate pe descrieri textuale. Utilizatorii pot introduce un prompt prin care să solicite, de exemplu, un feed format exclusiv din documentare istorice sau podcasturi de 30-40 de minute pentru drumul spre birou. Deși funcția este disponibilă momentan doar în SUA, platforma intenționează lansarea acesteia la nivel global, oferind un feed separat de pagina „Home”.
Spotify urmează o direcție similară prin funcția „Taste Profile”, destinată podcasturilor, muzicii și audiobook-urilor. Această unealtă permite utilizatorilor să vadă modul în care platforma le interpretează gusturile și să solicite modificări prin propriile cuvinte, cum ar fi dorința de a asculta mai mult hip-hop românesc underground. La fel de limitate sunt opțiunile de la Instagram și TikTok, unde utilizatorii pot regla teme generale sau pot folosi funcții precum „Manage topics” sau „Refresh your For You Feed”.
În ciuda acestor facilități, platformele păstrează controlul asupra sistemelor de recomandare, instrucțiunile utilizatorilor fiind tratate doar ca un semnal suplimentar. Există riscul ca utilizatorii să nu aleagă această variantă din cauza efortului necesar, preferând algoritmii actuali care oferă conținut adaptat fără nicio intervenție manuală. De asemenea, există posibilitatea ca utilizatorii să solicite conținut care pare util în teorie, dar care nu corespunde nevoilor lor de relaxare imediată.
O problemă majoră ridicată de această schimbare este paradoxul datelor personale. Pentru a obține un control sporit asupra algoritmului, utilizatorii trebuie să ofere informații și mai detaliate despre interesele, valorile sau stilul de viață prin intermediul prompturilor. Aceste date personale, oferite direct prin conversații cu inteligența artificială, devin noi surse de date pe care companiile de tehnologie le pot exploata în scopuri comerciale.
Această mișcare a platformelor apare într-un context de reglementare tot mai strictă a tehnologiei. În Europa, Digital Services Act impune deja obligații privind transparența algoritmilor și identificarea riscurilor sistemice. Guvernele și cercetătorii monitorizează constant modul în care aceste sisteme de recomandare pot influența comportamentul utilizatorilor, în special în cazul minorilor, ceea ce forțează companiile să ofere mai multă claritate în modul de funcționare.