România se află pe ultima poziție în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, atât în rândul populației, cât și în sectorul de business. Datele provin dintr-o analiză realizată de Monitorul Social, un proiect dezvoltat de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România, care utilizează cifre furnizate de Eurostat. Rezultatele indică o prăbușire a competitivității digitale a țării față de restul statelor membre.
La nivelul cetățenilor, utilizarea instrumentelor de AI generativ este extrem de scăzută în raport cu media europeană. În anul 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat aceste tehnologii. Acest procent este cel mai mic din UE27 și reprezintă puțin peste jumătatea valorii medii europene, care este de 32,7%. În contrast, în Danemarca, țara care conduce acest segment, utilizarea atinge nivelul de 48,4%.
Discrepanța devine și mai pronunțată atunci când analiza se concentrează pe activitatea profesională a cetățenilor. Doar 5,2% dintre români au utilizat AI generativ în scop profesional, o cifră care contrastează puternic cu media UE27 de 15,4%. Această diferență indică faptul că utilizarea tehnologiei în mediul de lucru este de aproape trei ori mai mică în România față de standardele europene actuale, afectând integrarea pe piața muncii.
Sectorul companiilor românești prezintă, de asemenea, o rată de adoptare a tehnologiei extrem de redusă. Doar 5,2% dintre firmele din România care angajează cel puțin 10 persoane utilizează inteligența artificială, în timp ce media în UE27 este de 20,0%. Situația este atât de critică încât nivelul actual de utilizare din România este mai mic decât cel raportat de firmele europene în anul 2021, când rata era de 7,7%.
Evoluția acestor indicatori de digitalizare este strâns legată de competențele digitale de bază ale populației. Conform datelor citate, România ocupă ultima poziție în UE și în ceea ce privește aceste abilități fundamentale, ceea ce contribuie la faptul că țara rămâne tot mai mult în urmă pe piața muncii. Lipsa pregătirii digitale de bază funcționează ca un obstacol în calea adoptării tehnologiilor avansate de către angajați și angajatori.
Această situație de subperformanță digitală apare într-un context în care România este deja identificată ca fiind una dintre cele mai puțin atractive piețe din Uniunea Europeană. Alături de Bulgaria, Grecia și Ungaria, țara se confruntă cu provocări legate de pragul sărăciei salariale și de veniturile medii, factori care, împreună cu decalajul tehnologic, pot afecta atractivitatea economică a regiunii pe termen lung.