România se poziționează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea instrumentelor de inteligență artificială (AI) și adoptarea acestor tehnologii de către companii. Datele furnizate de Eurostat și analizate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, indică faptul că această situație este strâns legată de nivelul scăzut al competențelor digitale de bază din țară. România rămâne în urmă pe piața muncii, manifestând un decalaj semnificativ față de media europeană în toate categoriile analizate.
La nivelul populației, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au utilizat instrumente de AI generativă în 2025, un procent mult sub media UE27 de 32,7%. În Danemarca, care conduce acest clasament, utilizarea ajunge la 48,4%. Diferența este extrem de pronunțată în mediul profesional, unde doar 5,2% dintre români folosesc AI generativă la locul de muncă, față de media europeană de 15,4%. Această cifră reprezintă de aproape trei ori mai puțin decât nivelul de utilizare din restul Uniunii Europene.
Sectorul economic reflectă aceeași tendință negativă, cu o utilizare limitată a tehnologiilor de inteligență artificială în cadrul companiilor. Doar 5,2% dintre firmele românești care au cel puțin 10 angajați utilizează AI, în timp ce în UE27 acest procent este de 20,0%. Situația este comparată cu anul 2021, când companiile europene utilizau aceste tehnologii în proporție de 7,7%, ceea ce înseamnă că firmele din România utilizează în prezent AI mai puțin decât o făceau companiile europene acum patru ani.
Problema centrală este reprezentată de lipsa competențelor digitale de bază, care în România este de doar 31,8%, comparativ cu media europeană de 60,4%. Monitorul Social subliniază că România nu reușește să recupereze acest decalaj, deoarece ritmul de creștere este mult mai lent decât cel al UE27. La ritmul actual de dezvoltare, țara ar atinge ținta europeană de 80% a populației cu competențe digitale de bază abia peste aproximativ 48 de ani, nu în anul 2030 așa cum este prevăzut.
Decalajul tehnologic este vizibil și în rândul tinerilor, unde elevii și studenții români ocupă ultimul loc în UE la utilizarea AI generative. În această categorie, procentul de utilizare este de 53,5%, față de 72,0% la nivel european, în timp ce tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani au un nivel de 44,1%, sub media de 63,8%. Singura categorie care se apropie de media europeană este cea a persoanelor cu studii superioare, unde procentul de utilizare este de 41,0%, față de 49,0% în UE.
Evoluția competențelor digitale este un factor critic pentru integrarea economică a unui stat în cadrul Uniunii Europene. În contextul în care tehnologiile emergente influențează direct productivitatea, lipsa pregătirii digitale poate accentua inegalitățile sociale și economice. Fără investiții consistente în educație și în formarea continuă a adulților, câștigurile de productivitate generate de inteligența artificială riscă să ocolească o mare parte din forța de muncă din România.