România se află în poziția de ultim loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative și nivelul de competențe digitale de bază. Conform datelor Eurostat, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au utilizat instrumente de AI generativ în anul 2025. Această cifră este semnificativ sub media europeană de 32,7%, în timp ce în Danemarca, țara aflată pe primul loc, ponderea utilizatorilor este de 48,4%.
Pe piața muncii, decalajul este și mai pronunțat, deoarece doar 5,2% dintre români au folosit AI generativ în scop profesional. Această valoare este de aproape trei ori mai mică decât media UE, care se situează la 15,4%. Situația este similară și în sectorul economic, unde doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați utilizează tehnologii de inteligență artificială. În UE27, rata de adoptare în companii este de 20,0%, ceea ce înseamnă că firmele din România folosesc AI mai puțin decât o făceau companiile europene în 2021.
Cauza principală a acestei situații este lipsa competențelor digitale de bază, un indicator unde România este, de asemenea, ultima din UE27. Doar 31,8% dintre români dețin aceste competențe, față de media europeană de 60,4%. Deși nivelul de dezvoltare economică poate influența aceste cifre, România nu poate justifica acest decalaj exclusiv prin PIB. De exemplu, Grecia are un PIB pe locuitor de 68% din media UE, față de 78% în România, însă 44,1% dintre cetățenii greci au utilizat AI generativ, depășind media europeană.
Evoluția acestor indicatori arată că România nu reușește să recupereze distanța față de restul continentului. Între 2021 și 2025, ponderea românilor cu competențe digitale de bază a crescut de la 27,8% la 31,8%, însă ritmul de creștere este mult mai lent decât cel al UE27, care a urcat de la 53,9% la 60,4%. În acest ritm actual, România ar atinge ținta europeană de 80% a populației cu competențe digitale abia peste 48 de ani, nu în anul 2030, așa cum se preconiza anterior.
Nici segmentul tinerilor nu prezintă cifre pozitive, deoarece românii cu vârste între 16 și 24 de ani sunt pe ultimul loc în UE la utilizarea AI generativ, cu un procent de 44,1% față de media europeană de 63,8%. Aceeași tendică se observă și în rândul elevilor și studenților, unde ponderea este de 53,5%, comparativ cu 72,0% în UE. Singura categorie care se apropie de media europeană este cea a persoanelor cu studii superioare, la un nivel de 41,0%, față de 49,0% în restul Uniunii.
Lipsa investițiilor în educație și în formarea adulților riscă să transforme această întârziere tehnologică într-o sursă de inegalitate socială. Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, avertizează că, fără măsuri consistente, câștigurile de productivitate oferite de noile tehnologii vor ocoli o mare parte din forța de muncă din România. Acest fenomen poate accentua diviziunea dintre România și restul Europei, precum și inegalitățile interne ale societății românești.