Banca centrală a Suediei, Sveriges Riksbank, a solicitat oficial Parlamentului național să înceapă pregătirea cadrului legislativ necesar pentru introducerea unei monede digitale de bancă centrală (CBDC). Această nouă formă de bani, denumită coroană digitală, este concepută ca o monedă de tip retail, adresată direct publicului. Demersul vine într-un moment în care utilizarea numerarului tradițional este în scădere, ceea ce ridică temeri privind dependența cetățenilor de soluțiile de plată oferite exclusiv de sectorul privat.
Instituția a estimat că procesul de pregătire pentru o eventuală lansare va necesita cel puțin cinci ani de activități intense. Aceste eforturi includ dezvoltarea sistemelor tehnice necesare, elaborarea de reglementări specifice și stabilirea termenilor contractuali, precum și campanii de informare publică. Riksbank consideră că acțiunea legislativă trebuie să înceapă imediat, chiar dacă Parlamentul va decide ulterior amânarea sau neaprobarea proiectului, pentru a asigura o reacție rapidă în viitor.
Un motiv principal pentru această solicitare este avansul proiectului euro digital, gestionat de Banca Centrală Europeană. Riksbank avertizează că, în absența unei soluții naționale comparabile, competitivitatea sistemului suedez de plăți ar putea fi afectată de noua monedă europeană. Deoarece infrastructura viitoare a zonei euro se va baza pe euro digital, Suedia ar putea pierde avantajul competitiv al coroanei dacă nu va dispune de o opțiune digitală proprie, similară.
Securitatea națională și contextul geopolitici deteriorat reprezintă, de asemenea, factori decisivi în această decizie. O coroană digitală ar putea întări reziliența sistemului de plăți prin oferirea unor metode de plată bazate pe infrastructura locală și europeană. Un avantaj tehnologic major este capacitatea de a efectua plăți off-line, funcție esențială în cazul unor perturbări ale rețelelor electrice sau de telecomunicații, protejând astfel suveranitatea financiară a țării.
Banca centrală a abordat și riscul reprezentat de „monedele stabile” (stablecoins) străine, care sunt criptoactive emise de firme private. Deși volumul acestora este încă limitat, Riksbank consideră că ele ar putea deveni un mijloc de plată larg utilizat, punând presiune pe coroana suedeză. Totodată, instituția a demontat temerile legate de supravegherea cetățenilor, precizând că plătiile off-line vor fi anonime, similar numerarului, iar BCE nu va putea identifica beneficiarii plăților on-line.
La nivel global, tendința digitalizării monedelor este accelerată, peste 146 de țări și uniuni monetare explorând deja posibilitatea adoptării de tip CBDC. Această mișcare reprezintă aproximativ 80% din PIB-ul global, reflectând o schimbare structurală în modul în care statul își menține rolul în sistemele de plăți. Evoluția tehnologică forțează băncile centrale să reevalueze modul în care banii sunt emiși și utilizați de către populație și companii.