Un experiment ambițios desfășurat într-un magazin din Shanghai a pus la încercare capacitatea de adaptare a unor roboți umanoizi în condiții reale. Șase unități au fost programate să lucreze continuu timp de 24 de ore, fără nicio pauză, pentru a testa rezistența și inteligența artificială în mediul comercial. Testul a urmărit evoluția roboticii dincolo de mediul controlat al laboratoarelor, expunând sistemele la dinamica propriu spusă a unei afaceri active.
Experimentul, intitulat „Roboții nu ies niciodată din tură”, a fost organizat de compania chineză de robotică AGIBOT. Acesta a început la ora 10.00, pe 2 noiembrie, și s-a încheiat pe 3 noiembrie, la aceeași oră. În acest interval, roboții au parcurs patru etape critice: aglomerația de prânz, orele de vârf de seară, activitatea nocturnă și valul de clienți de la micul dejun. Scopul principal a fost testarea sistemelor în fața unor situații dinamice.
În decursul celor 24 de ore, cele șase roboți au îndeplinit împreună un total de 1.730 de misiuni diverse. Datele furnizate de dezvoltatorul AGIBOT indică faptul că aceștia au gestionat 683 de interacțiuni directe cu clienții și au efectuat 369 de operațiuni de preluare și livrare de produse. De asemenea, au fost preparate 147 de cafele, au fost asigurate 126 de comenzi de mic dejun și au fost executate 277 de misiuni de inspecție și reaprovizionare a rafturilor.
În ciuda volumului mare de muncă, doar patru roboți au trecut evaluările de performanță, în timp ce doi au cedat. Robotul responsabil de curățenie a eșuat atunci când un coș de gunoi plin i-a blocat trecerea; în loc să găsească o soluție, acesta a ieșit pe ușa magazinului și nu a mai revenit. Celălalt robot, însărcinat cu aranjarea mărfii, a demonstrat o lipsă de inițiativă în detectarea și completarea continuă a produselor pe rafturi pe măsură ce acestea erau cumpărate.
Pentru a testa adaptabilitatea, evaluatorii au introdus obstacole deliberate, precum amestecarea pachetelor de gumă sau blocarea culoarelor de trecere cu cutii și oameni. Deși au bifat numeroase sarcini, precum cele 128 de operațiuni de igienizare a meselor, algoritmii au arătat dificultăți în gestionarea haosului cotidian. Rezultatul subliniază decalajul dintre funcționarea într-un spațiu previzibil și capacitatea de a reacționa la situații neprevăzute, precum identificarea spațiilor libere sau a obiectelor lăsate greșit de cumpărători.
Integrarea roboticii în spații publice și comerciale reprezintă o provocare tehnologică majoră pentru industria globală. Deși automatizarea promite eficiență sporită, testele de teren arată că inteligența artificială trebuie să evolueze semnificativ pentru a gestiona complexitatea comportamentului uman și a mediilor non-structurate. Succesul implementării la scară largă depinde de capacitatea senzorilor și a algoritmilor de navigație de a interpreta corect și rapid orice anomalie de mediu.