Traficul de pe internet este în prezent dominat de programe automate, iar activitatea realizată de utilizatorii umani a scăzut la 47%. Datele recente arată că o majoritate de 53% din totalul traficului web analizat pentru anul 2025 a fost generat de boți. Această evoluție marchează o creștere față de anul precedent, când ponderea traficului automatizat era de 51%. Fenomenul este strâns legat de conceptul de „Dead Internet Theory”, care descrie un spațiu digital tot mai artificial.
Conform raportului Thales Bad Bot Report 2026, o parte semnificativă din această activitate automatizată prezintă riscuri majore pentru securitate. Aproximativ 40% din traficul total a fost produs de boți considerați malițioși. Aceste programe sunt utilizate în scopuri precum atacuri informatice, fraude sau pentru exploatarea vulnerabilităților unor servicii online. Deși nu orice bot este periculos, deoarece motoarele de căutare folosesc instrumente automate pentru indexarea paginilor, procentul de trafic malițios rămâne o preocupare majoră.
Conceptul de „Dead Internet Theory” a început să circule pe forumurile online încă din anii 2010 și a câștigat notorietate în 2021. Teoria susține că interacțiunile autentice au fost înlocuite treptat de activitate automatizată, existând chiar versiuni radicale care afirmă că internetul ar fi „murit” în jurul anului 2016. Deși nu există dovezi despre o operațiune coordonată de înlocuire a oamenilor, instrumentele AI pot astăzi produce texte, imagini și videoclipuri într-un ritm care depășește capacitatea unui utilizator obișnuit.
Interacțiunile dintre sisteme automate devin tot mai frecvente în diverse domenare, precum educația sau piața muncii. Un student poate folosi AI pentru redactarea unei lucrări, în timp ce un profesor poate utiliza un sistem automat pentru evaluare. Similar, pe piața muncii, candidații pot folosi chatboți pentru CV-uri, iar angajatorii utilizează programe de filtrare automată a aplicațiilor. Această comunicare între două sisteme informatice face dificilă identificarea experienței sau a opiniilor reale ale unei persoane.
Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială a cunoscut o expansiune rapidă în viața cotidiană, conform datelor de la Pew Research Center. În anul 2024, 33% dintre adulții americani declarau că au utilizat chatboți precum ChatGPT, Gemini sau Copilot, însă în 2026 această proporție a ajuns la 49%. Aproximativ 24% dintre respondenți utilizează aceste instrumente în mod zilnic. Această schimbare de comportament influențează modul în care oamenii caută informații, lucrează și comunică, crescând în același timp riscul de dezinformare.
Răspândirea dezinformării reprezintă una dintre cele mai grave consecințe ale creșterii traficului automatizat. Conturile automate pot distribui masiv afirmații false și pot crea impresia falsă că o anumită opinie este susținută de un număr mare de persoane. De asemenea, imaginile și videoclipurile generate de AI complică procesul de verificare a informațiilor. Deși există interes pentru instrumente de identificare a materialelor artificiale, acestea pot greși, făcând verificarea surselor și a autorilor un pas esențial pentru utilizatori.