Un adolescent de 16 ani a fost identificat ca având o capacitate de memorie autobiografică extrem de rară, depășind performanțele a 99,9% din populația generală. Subiectul, identificat în studiu sub inițialele KCL, posedă o condiție cunoscută sub acronimul HSAM. Această particularitate cognitivă este extrem de rară la nivel global, existând mai puțin de 100 de persoane care sunt considerate a avea această capacitate de a-și aminti cu precizie evenimente din propria viață.
Cercetătorul Krystian Barzykowski, specialist în științe cognitive, a analizat cazul adolescentului, care a contactat echipa de cercetare în februarie 2025. KCL a raportat că posedă amintiri neobișnuit de timpurii, unele datând chiar din aprilie 2009, când avea aproximativ trei luni. De asemenea, acesta își amintește detalii din perioada 2010–2011, relatări care au fost confirmate de părinții săi, oferind o validare externă a preciziei acestor amintiri din copilăria timpurie.
Conform datelor furnizate de adolescent, sentimentul unei experiențe autobiografice conștiente și continue a apărut în jurul vârstei de trei ani. De la acel moment, majoritatea amintirilor sale sunt descrise ca fiind foarte detaliate și ușor accesibile. KCL susține că este capabil să își amintească în detaliu evenimente din aproximativ jumătate dintre zilele care au avut loc începând cu luna august 2022, demonstrând o continuitate remarcabilă a procesului de stocare a informațiilor personale.
Un aspect central al studiului este modul în care amintirile apar involuntar prin intermediul unor stimulii externi. Un miros, un cântec sau o anumită propoziție pot declanșa imediat amintiri detaliate din trecutul său. Testele desfășurate de la distanță au confirmat prezența HSAM, însă cercetătorii au observat că funcțiile executive, atenția și memoria de lucru ale adolescentului se situează în limite normale. Această observație indică faptul că HSAM nu reprezintă o superioritate cognitivă generală.
Echipa condusă de Barzykowski subliniază că persoanele cu HSAM nu sunt „supereroi” din punct de vedere cognitiv, având performanțe comparabile cu restul populației în ceea ce privește învățarea numerelor sau a informațiilor cotidiene. Diferența majoră constă în modul de accesare a evenimentelor trăite. Studiul sugerează că fenomenul este cauzat de o sensibilitate crescută la stimulii de declanșare și de un prag mai scăzut pentru recuperarea amintirilor autobiografice, nu de o capacitate de memorare superioară în toate domeniile.
Fenomenul de memorie excepțională este studiat în cadrul neuroștiințelor pentru a înțelege mecanismele de recuperare a informațiilor. În mod tradițional, cercetările s-au concentrat pe accesarea voluntară a amintirilor, însă acest caz pune accent pe caracterul involuntar, incontrolabil și automat al procesului. Această abordare ajută la definirea diferenței dintre memoria generală și cea specifică experiențelor personale, oferind noi perspective asupra modului în care creierul accesează trecutul.