Utilizarea extinsă a inteligenței artificiale în mediul educațional poate avea un impact negativ asupra capacităților cognitive ale elevilor. Fenomenul, numit în știință „externalizare cognitivă”, apare atunci când munca de gândire este transferată către instrumente precum ChatGPT, Claude, Grok sau Meta AI. În loc să rezolve problemele, adolescenții folosesc aceste aplicații pentru a obține soluții instantanee la materii precum matematica, chimia, fizica sau limbile străine.
Studiul PISA, publicat în septembrie, subliniază acest risc prin date concrete. Rezultatele colectate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că elevii care folosesc chatboți AI pentru anumite sarcini obțin, în medie, rezultate mai slabe la științe față de cei care nu utilizează aceste tehnologii. Această comparație internațională, realizată cu participanți din peste 90 de țări, evidențiază faptul că învățarea necesită implicare cognitivă activă, nu doar consum de conținut.
Pe lângă scăderea performanței academice, există temeri legate de pierderea unor competențe fundamentale. Institutul american Brookings avertizează că utilizarea necontrolată a AI poate duce la reducerea gândirii critice, a capacității de memorare, a perseverenței și a judecății independente. Profesorii observă că elevii înțeleg textele mai greu deoarece își lasă AI-ul să le rezume aproape tot materialul de studiu, pierzând astfel capacitatea de a analiza informația în mod autonom.
O altă problemă majoră este „efectul Matei”, care riscă să amplifice inegalitățile sociale din sistemul de învățământ. Conform studiului Brookings, elevii care posedă deja competențe solide pot folosi AI pentru a progresa mai rapid, în timp ce copiii cu lacune de cunoștințe sunt predispuși să preia erori și să rămână în urmă. Studiul PISA confirmă că elevii din familii mai înstărite beneficiază de condiții de pornire mai bune, ceea ce poate accentua diferențele educaționale prin utilizarea tehnologiei.
Reacțiile la această problemă variază semnificativ între regiuni. În New York, primarul Zohran Mamdani a decis interzicerea utilizării AI în școlile publice până la clasa a VIII-a pentru anii școlari 2026-2027. În Germania, deși Conferința Miniștrilor Educației a emis recomandări la sfârșitul anului 2024, acestea sunt considerate destul de vagi. Studiul JIM din 2024 indică faptul că 91% dintre adolescenții germani cu vârste între 12 și 19 ani folosesc cel puțin o aplicație AI.
Evoluția tehnologiei în educație reflectă o schimbare globală în modul în care informația este accesată și procesată. În contextul digitalizării accelerate, instituțiile de învățământ se confruntă cu necesitatea de a regla utilizarea instrumentelor digitale pentru a proteja dezvoltarea intelectuală a tinerilor. Această provocare necesită un echilibru între beneficiile explicațiilor adaptate oferite de AI și necesitatea antrenării creierului prin efort propriu și responsabilitate personală.