Bancomatele de criptomonede funcționează în prezent fără nicio evidență oficială, deoarece România nu a desemnat încă autoritatea națională competentă pentru reglementarea acestora, a declarat Claudiu Negrea, directorul Direcției de monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților din BNR. În absența unui cadru de supraveghere local, furnizorii de criptoactive și operatorii de crypto ATM-uri sunt lăsați la discreția oricui, conform declarațiilor făcute în cadrul conferinței ZF & Orange Business.
Reglementarea acestor automate de crypto va fi asigurată la nivel european prin intermediul cadrului MiCA (Markets in Crypto-Assets Regulation). Totuși, până când procesul de notificare și înregistrare în registrele publice va deveni obligatoriu și funcțional la nivel național, nu există nicio metodă de a identifica operatorii. Claudiu Negrea a subliniat că această lipsă de control facilitează utilizarea acestor dispozitive în scheme de fraudă, precum cazul unei firme din Ploiești.
Recuperarea sumelor de bani care au fost transferate prin astfel de scheme către jurisdicții din afara Europei este descrisă ca fiind aproape imposibilă. Claudiu Negrea a explicat faptul că lipsesc protocoalele de colaborare necesare pe partea de legislație și de combatere a spălării banilor. Banca Națională a României primește numeroase sesizări de la persoane fizice și IMM-uri care au pierdut sume considerabile prin aceste metode de extragere a fondurilor.
O nouă metodă de înșelăciune vizează direct antreprenorii, prin promisiuni false de încasare a unor sume de la ANAF, de aproximativ 3.000 sau 4.000 de lei. Mulți utilizatori cu cifre de afaceri semnificative au căzut în această plasă, deși sumele promise sunt modice. Reprezentantul BNR a comparat cedarea datelor de internet banking cu lăsarea portofelului în parc, subliniind că probabilitatea de a recupera banii este aproape de zero.
Pentru a combate aceste riscuri, BNR colaborează cu Asociația Română a Băncilor și cu DNSC prin campanii de informare, însă nivelul de atenție al consumatorilor rămâne scăzut. Autoritatea subliniază că utilizatorii trebuie să înțeleagă că banii depuși la un ATM de crypto nu sunt protejați în depozitele băncii centrale. Educația financiară este considerată prima linie de apărare împotriva acestor vulnerabilități care afectează siguranța activelor.
În contextul economic actual, presiunea financiară este identificată ca un obstacol major pentru bunăstarea cetățenilor. Deși instituțiile bancare trimit mesaje de avertizare prin aplicații, riscurile legate de activele digitale și de lipsa reglementărilor specifice rămân o provocare pentru stabilitatea financiară a consumatorilor care nu sunt familiarizați cu mecanismele de securitate ale criptoactivelor.