Produsul de credit de nevoi personale în euro, care a fost extrem de popular în perioada de boom economic din anii 2005-2009, este în curs de dispariție din oferta bancară din România. O analiză realizată de Conso.ro, bazată pe date de la newmoney.ro, indică faptul că doar Banca Transilvania mai deține în portofoliul său acest tip de împrumut de consum în euro. În perioada de expansiune, aceste credite erau utilizate masiv pentru diverse cheltuieli, de la achiziții de electrocasnice și telefoane mobile până la finanțarea unor vacanțe.
Tranziția către creditarea în lei este un proces natural, având în vedere că ultimele date furnizate de BNR arată că doar 6% din creditele acordate populației sunt în euro. Instituția monetară a luat măsuri pentru a impulsiona creditarea în moneda națională în detrimentul celei în valută, după ce perioada de boom s-a încheiat cu pierderi semnificative. În prezent, contractarea unui credit în euro, în special pe termen scurt, este considerată o decizie riscantă, din cauza deprecierei leului și a creșterii dobânzilor europene.
Perspectivele pentru persoanele care dețin deja credite în euro, în special cele ipotecare pe termen lung, sunt dificil de gestionat pe termen mediu. Riscul valutar este deja vizibil, în contextul în care cursul de schimb a depășit pragul de 5,3 lei per euro. Comparativ cu anul trecut, moneda națională s-a depreciat de la sub 5 lei la aproximativ 5,35 lei, atingând chiar niveluri de peste 5,4 lei. Prognoza oficială pentru Bugetul României estimează cursul de 5,7 lei per euro la finalul anului 2027.
Pe lângă riscul de curs, beneficiarii se confruntă cu o creștere a costurilor prin intermediul dobânzilor. Banca Centrală Europeană (BCE) semnalează posibilitatea unor majorări, urmând ca dobânda de referință să ajungă la cel puțin 2,75% la finalul lunii noiembrie. Aceasta ar reprezenta a treia majorare din acest an, cu o creștere de 25 de puncte de bază a facilității de depozit, de la 2,50% la 2,75%. Scenariul este considerat plauzibil de către membrii Consiliului Guvernatorilor, deși nu există încă o decizie oficială.
Economistul-șef al BCE, Philip Lane, a menționat că o nouă majorare ar putea fi justificată dacă situația economică rămâne neschimbată până la reuniunea din decembrie. Lane a avertizat că vârful inflației nu a fost atins, estimând că rata anuală ar putea depăși 4% la sfârșitul anului, cu o accelerare a inflației de bază și a celei alimentare. Datele Eurostat arată o inflație anuală de 4%, în timp ce energia a înregistrat o rată de 20,8%.
Evoluția creditării în România este strâns legată de politicile monetare ale BNR, care urmărește stabilitatea cursului de schimb și reducerea expunerii populației la riscul valutar. Prin limitarea creditelor în euro și promovarea celor în lei, autoritatea monetară încearcă să protejeze consumatorii de volatilitatea piețelor de schimb și de fluctuațiile dobânzilor internaționale, care pot crește brusc costul serviciilor de datorie.