Programul de atragere a capitalului prin donatorii de sânge din România a devenit o sursă de finanțare pentru stat, conform unei analize Bloomberg. Prin această facilitate, cetățenii care donează sânge pot accesa titluri de stat cu dobânzi preferențiale, un mecanism care combină sprijinul pentru sistemul de sănătate cu necesarul de finanțare al bugetului de stat. Această strategie urmărește să rezolve problemele periodice de disponibilitate a sângelui în țară, oferind în același timp o modalitate de investiție pentru populație.
Concret, dobânda oferită acestor investitori de retail poate depăși pragul de 7%, ceea ce reprezintă cu aproximativ un punct procentual mai mult decât randamentul disponibil pentru investitorii obișnuiți. Bloomberg estimează că, de la începutul anului 2025, această facilitate a atras aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari. Participarea la acest program este susținută de zeci de mii de investitori individuali care utilizează certificatul de donator pentru a obține acces la aceste instrumente financiare.
Strategia de a implica populația în finanțarea datoriei publice este una utilizată și de alte state, precum Italia, Japonia sau Brazilia. În România, programele destinate micii investitori, inclusiv cea pentru donatorii de sânge, asigură aproape o cincintă din necesarul total de împrumut al statului. Un avantaj major pentru guvern este stabilitatea oferită de acești clienți, deoarece micii investitori tind să păstreze obligațiunile până la maturitate, spre deosebire de fondurile sau instituțiile străine care pot retrage rapid capitalurile.
Deși programul, început în 2023, este susținut de Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, care susține că beneficiile sociale justifică dobânda suplimentară, există și critici. Aceștia avertizează că dobânzile preferențiale pot transforma investitorii de retail într-o sursă de finanțare relativ scumpă pentru stat. În plus, există riscul ca mutarea economiilor din depozitele bancare către obligațiunile guvernamentale să exercite o presiune asupra sistemului bancar, modificând modul în care cetățenii își gestionează resursele financiare.
Pentru mulți cetățeni, calculul este unul pur economic, motiv pentru care titlurile de stat au ajuns să reprezinte o parte semnificativă din portofoliile lor. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, menționează că donează de patru ori pe an și că aceste titluri alcătuiesc 40% din portofoliul său. Acesta subliniază faptul că un punct procentual suplimentar la dobândă constituie o oportunitate financiară pe care este dificil de ignorat de către un investitor.
La nivel internațional, tendința de creștere a implicării gospodăriilor în datoria publică este vizibilă în țările monitorizate de OCDE. În anul 2024, gospodăriile dețineau 11% din datoria guvernamentală, o pondere care a crescut de peste două ori față de nivelul înregistrat în 2021. Această evoluție indică o schimbare structurală în modul în care datoria statelor este susținută de investitorii individuali la nivel global.