Gospodăriile din zona euro dețin în prezent o parte semnificativă din economiile lor în depozite bancare, însă o strategie de investiții ar fi putut genera o avere mult mai mare. Un studiu realizat de ING Research indică faptul că, dacă începând din anul 2002 doar un sfert din banii plasați în depozite ar fi fost direcționați către fonduri de investiții, averea totală ar fi fost cu 1,17 trilioane de euro mai mare în 2025. Această diferență reprezintă echivalentul a 7,4% din PIB-ul zonei euro.
În cazul în care aceleași proporții de bani ar fi fost investite direct în acțiuni listate, impactul financiar ar fi fost și mai masiv. Diferența de randament acumulată ar fi ajuns la 2,79 trilioane de euro, ceea ce echivalează cu 17,7% din PIB-ul zonei euro. Această analiză compară randamentele obținute de gospodăriile europene prin depozite, fonduri de investiții și acțiuni pe o perioadă de peste două decenii, evidențiind potențialul pierdut al economisirii pasive.
Tendințele de alocare a banilor încep să se schimbe, deoarece ponderea depozitelor în activele lichide ale gospodăriilor a scăzut de la 67% în 2019 la 62% în 2025. În același timp, fondurile de investiții, inclusiv cele de tip ETF, au ajuns la o pondere de 23% din activele gospodăriilor, un nivel maxim de la începutul anilor 2000. Această evoluție indică o schimbare în preferințele europenilor, deși depozitele rămân o destinație majoră pentru economii.
În prezent, jumătate dintre persoanele care au economii investesc deja banii, în timp ce încă 30% dintre respondenți declară că ar putea face astfel în viitor. Generațiile tinere manifestă o deschidere mai mare către investiții comparativ cu cele mai în vârstă grupuri de vârstă. Totuși, percepția asupra riscului rămâne un obstacol, deoarece 42% dintre subiecți văd investițiile ca pe o formă de joc de noroc la cazino.
Marieke Blom, Chief Economist și Global Head of Research în cadrul ING, subliniază că succesul investițiilor depinde de simple principii precum diversificarea și investiția pe termen lung. Ea observă că, deși aceste reguli sunt elementare, mulți investori tind să vândă atunci când piețele scad. De asemenea, instituțiile din țări precum Suedia sau Danemarca arată că modul de investiție este influențat de cadrul instituțional, nu doar de cultura locală.
În contextul piețelor financiare, performanța fondurilor de obligațiuni a fost monitorizată atent, în special în raport cu inflația. În România, de exemplu, unele dintre cele mai mari zece fonduri locale nu au reușit să depășească scumpirile, oferind randamente de doar 5% până la 8%. Această realitate evidențiază dificultatea de a menține puterea de cumpărare în fața inflației, indiferent de instrumentul ales.