Creșterea accelerată a prețurilor la gazele naturale și la energie generează îngrijorări majore în cadrul Băncii Centrale Europene. Oficialii avertizează că inflația din zona euro ar putea depăși estimările revizuite deja în creștere, pe măsură ce cotațiile petrolului și gazelor au depășit nivelurile prevăzute în prognozele recente ale instituției. Această evoluție a piețelor de energie complică perspectiva economică și pune presiune pe politicile monetare ale băncii centrale.
Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE, a declarat la Berlin că evoluțiile recente ale prețurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare. Ea a subliniat că problema nu se limitează doar la petrol sau la carburanți, ci include și produsele rafinate, precum motorina. Un factor de o importanță deosebită pentru Europa reprezintă gazele, care au atins valori foarte ridicate, depășind scenariul pesimist al BCE care prevedea 77 de euro pe megawat-oră.
În prezent, prețul de piață al gazelor a depășit pragul de 83 de euro pe megawat-oră, în timp ce scenariul de bază al BCE anticipa 60,1 euro. O situație similară este observată și la petrol, unde Țițeul Brent se tranzacționează la aproximativ 107 dolari pe baril, un nivel peste scenariul pesimist al băncii. Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei, a menționat că riscurile inflaționiste s-au deplasat în sus, punând accent pe gaze și energie electrică.
Prevederea unor noi creșteri ale dobânzilor este susținută de oficiali precum Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei. Acesta susține că există argumente solide pentru o nouă înăspire a politicii monetare, deoarece dobânzile ar putea fi necesare să intre într-un teritoriu restrictiv. În prezent, rata de referate se situează la 2,5%, iar piața estimează o probabilitate de 60% ca BCE să majoreze dobânzile la ședința de pe 29 octombrie.
Presiunea asupra prețurilor este amplificată și de nivelul redus al stocurilor de gaze din Europa. Statele care depind de gaz pentru încălzire au evitat achizițiile masive în timpul verii, sperând la o scădere a prețurilor, însă acum încearcă să recupereze timpul pierdut. Această cerere suplimentară contribuie la menținerea cotațiilor la niveluri ridicate, afectând direct consumatorii și companiile prin facturi mai mari la încălzire și electricitate.
Evoluția prețurilor la energie are un impact direct asupra stabilității economice și a puterii de cumpărare a populației. În contextul în care prețurile alimentelor influențează puternic așteptările inflaționiste, deciziile Băncii Centrale Europene devin critice pentru controlul inflației. Monitorizarea evoluțiilor de la fiecare ședință de politică monetă rămâne o strategie utilizată de unii decidenți pentru a evalua necesitatea unor noi măsuri de înăspire a politicii monetare.