Fondurile de pensii private obligatorii, cunoscute sub denumirea de Pilon II, au redus nivelul de achiziții pe Bursa de Valori București în anul 2026. Această tendință apare deoarece aceste entități dețin deja proporții semnificative în companiile listate, ceea ce limitează capacitatea lor de a mai cumpăra acțiuni locale. Conform analizelor realizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, administratorii vor fi nevoiți să își direcționeze capitalul către bursele dezvoltate din Europa.
În prezent, pentru majoritatea companiilor incluse în indicele BET, fondurile de pensii dețin între 40% și 60% din acțiunile disponibile la tranzacționare, numite free-float. Această concentrație mare în acționariatăte reduce spațiul de manevră pentru noi investiții, deoarece achiziții suplimentare ar duce la o concentrare excesivă. Analiza semnată de Mihai Căruntu, vicepreședintele AAFBR, și Sandra Petculescu, analist junior la BRD SocGen, subliniază că această prezență a investitorilor instituționali a fost un factor de atractivitate pentru investitorii străini.
O cauză importantă a limitării investițiilor este creșterea pasivă a ponderei acțiunilor în portofoliile fondurilor, fără a fi necesare tranzacții noi. Acest fenomen a fost determinat de aprecierea prețurilor acțiunilor de la BVB și de creșterea randamentelor obligațiunilor guvernului României, care a dus la scăderea prețurilor obligațiunilor. Astfel, ponderea acțiunilor în activele totale ale fondurilor de pensii a ajuns spre pragul de 30% sau chiar peste acest nivel, impunând restricții conform normelor ASF.
Pe lângă factorii de risc, administratorii de portofolii mari se confruntă cu o limitare a capacității pieței locale de a absorbi capital. Există o problemă de ofertă, deoarece nu mai există suficiente companii în care fondurile să poată investi fără a deține o parte prea mare din free-float. Din acest motiv, AAFBR estimează că managerii fondurilor Pilon II vor aborda inevitabil piețele bursiere dezvoltate din Europa, fiind forțați de oferta limitată de emitenți adecvați de pe BVB.
Evoluția acestor fluxuri de capital este strâns legată de stabilitatea cadrului de reglementare și de performanța activelor de tip obligațiune. Regulile prudențiale impuse de autoritățile de supraveghere obligă fondurile să mențină un anumit grad de risc, ceea ce devine dificil pe măsură ce valoarea portofoliilor de acțiuni crește natural prin fluctuațiile pieței. Această dinamică forțează o diversificare externă pentru a respecta limitele de expunere impuse de normele de funcționare ale administratorilor.
Contextul economic din România este marcat de o perioadă de consolidare bugetară și de încercări de aderare la organizații internaționale precum OCDE. În timp ce procesele de integrare continuă, deciziile fiscale și fluctuațiile randamentelor obligațiunilor guvernamentale influențează direct modul în care instituțiile financiare și fondurile de pensii își gestionează portofoliile de active pe piețele de capital.