Valoarea investițiilor străine directe (ISD) în România a suferit o scădere de peste 80% în primul semestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. Conform datelor furnizate de Băncii Naționale a României, investițiile nerezidenților au însumat 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde euro în perioada similară din anul precedent. Această evoluție reflectă o diferență de aproximativ 3,05 miliarde euro între cele două perioade analizate.
Analiza structurii acestor fluxuri indică faptul că reducerea de 3,05 miliarde euro este rezultatul unor factori specifici. Aproximativ 1,2 miliarde euro provin din scăderea profiturilor reinvestite, în timp ce alte 1,1 miliarde euro sunt atribuibile diminuării finanțărilor intragrup. De asemenea, 750 de milioane de euro sunt reprezentate de evoluția participațiilor la capital. Un factor relevant a fost soldul negativ al profiturilor reinvestite de circa 1,12 miliarde euro în trimestrul al doilea, cauzat de distribuirea dividendelor de către companiile cu capital străin.
Daniel Constantin, președintele ARICE, explică faptul că această variație statistică nu reprezintă un verdict asupra atractivității economiei românești. Scăderea este influențată și de tranzacții punctuale, precum transferul unui lanț de retail de la un proprietar nerezident către un investitor rezident, în cazul Carrefour. Investitorii rămân interesați de România, însă sunt mai prudenți și analizează scenarii complexe. Interesul se mută către proiecte cu valoare adăugată ridicată, tehnologie avansată și automatizare, în domenii precum industria auto, energia sau IT&C.
Pe lângă sectorul tehnologic, România atrage atenția în zone precum industria farmaceutică, logistica și apărare. Investitorii evaluează nu doar costurile, ci și capacitatea de a susține activități complexe, bazându-se pe infrastructură și competențe tehnice. Europa rămâne principala sursă de interes, deși există dialog cu parteneri din America de Nord și Asia. Obiectivul este transformarea interesului în proiecte concrete, vizând atât proiecte noi, cât și extinderea celor existente, pe termen lung.
În paralel, deficitul comercial a crescut semnificativ, ajungând la 11,22 miliarde euro în primele șase luni ale anului 2026, față de 9,75 miliarde euro în 2025. Această deteriorare de 15,2% este concentrată în trei domenii principale: echipamente electronice, produse energetice și produse farmaceutice, care generează împreună un deficit de 8,19 miliarde euro. Deficitul este parțial explicat de evoluția produselor petroliere rafinate și de contextul geopolitic extern, dar și de importurile masive de semiconductori și echipamente IT.
Evoluția indicatorilor economici relevă o presiune asupra balanței comerciale, în special în sectoarele de înaltă tehnologie și energie. În timp ce anumite categorii, precum carnea de porc, arată o ameliorare, deficitele structurale rămân o provocare pentru economia națională. Această situație subliniază necesitatea consolidării capacităților de producție interne pentru a reduce dependența de importurile de produse farmaceutice, electronice și de materii prime industriale în viitorul apropiat.