Banca Centrală Europeană a majorat recent dobânzile de politică monetară pentru a doua oară în acest an, printr-o creștere de 25 de puncte de bază. Această decizie reflectă pregătirea instituției pentru un scenariu în care inflația rămâne la niveluri ridicate. Joachim Nagel, care deține funcția de șef Bundesbank, a subliniat că direcția politicii monetare va fi influențată direct de evoluția prețurilor energiei, un factor critic pentru stabilitatea zonei euro.
Prețurile energiei rămân un factor de volatilitate majoră, exemplificat de prețul petrolului Brent, care a atins 104 dolari pe baril, după ce a fost la 107 dolari joi. Conflictul din Golful Persic, implicând SUA și Iran, contribuie la această scumpire, în contextul în care, înainte de conflict, Brent se tranzacționa la 60 de dolari pe baril. Din acest motiv, investitori precum ANZ Bank anticipează că BCE va decide o nouă majorare a dobânzilor în luna decembrie.
În Statele Unite, Rezerva Federală se confruntă cu presiuni economice semnificative, în timp ce administrația Donald Trump preferă dobânzi scăzute. În paralel, Scott Bessent, care conduce Trezoreria, a intervenit pe piața obligațiunilor pentru a limita vânzările masive, o mișcare ce poate intra în conflict cu politicile lui Kevin Warsh de la Fed. Această intervenție a Trezoreriei are potența de a relaxa artificial costurile de împrumut pe termen lung, în ciuda necesității de a răci economia.
Analizele indică faptul că probabilitatea unei majorări a dobânzii de către Fed în această săptămână este de 70%, conform datelor de la CNBC. Această prognoză este susținută de creșterea prețurilor wholesale și de evoluția prețului petrolului. Bank of America estimează că vor exista trei reprize de creșteri ale dobânzii în următoarele ședințe, în condițiile în care yieldurile obligațiunilor cu scadență de zece ani au apropiat nivelul de 5%, un prag extrem de ridicat.
Pe plan internațional, Banca Japoniei este și ea monitorizată, un sondaj Bloomberg indicând că peste 90% dintre experți prevăd o majorare a dobânzii până în ianuarie. De asemenea, un model AI utilizat de Bloomberg sugerează că Banca Angliei ar putea majora costul creditului în luna februarie. Această tendință de înăsprire a politicii monetare este vizibilă și în Europa, unde deciziile de politică monetă sunt strâns legate de stabilitatea prețurilor la energie.
Contextul economic global este marcat de o volatilitate ridicată a prețurilor, factor care influențează deciziile băncilor centrale de la nivelul întregii lumi. În timp ce unele regiuni se confruntă cu presiuni inflaționiste cauzate de conflicte geopolitice și taxe vamale, alte zone pot experimenta scăderi ale prețurilor în anumite sectoare. De exemplu, în Ungaria, prețurile la alimentele din magazinele mixte au înregistrat valori negative în anumite perioare, reflectând o dinamică diferită a inflației față de marile economii.