Piața energetică din România a înregistrat o volatilitate extremă în ultimul an, prețul gazelor naturale dublându-și practic valorile. În timp ce energia electrică pe piața spot OPCOM a crescut cu aproximativ 57%, gazele tranzacționate prin Bursa Română de Mărfuri au consemnat o majorare de peste 100%. Această evoluție este determinată de tensiunile geopolitice și de probleme severe de producție națională, afectând direct costurile pentru fabrici și consumatorii casnici.
În perioada de stabilitate relativă de la începutul procesului, prețurile erau mult mai scăzute. În toamna anului trecut, prețul spot al energiei pe OPCOM se menținea în intervalul 434-525 lei/MWh, în timp ce cotațiile gazelor pe BRM se situau în jur de 190-195 lei/MWh. Această perioadă de oarecare calm sezonier a fost marcată de un grad satisfăcător de umplere a depozitelor de gaze și de o producție stabilă în bandă.
Echilibrul a fost însă afectat de sezonul rece, când cererea masivă pentru încălzire a propulsat prețul mediu ponderat pe PZU la un prag maxim de 716 lei/MWh în luna ianuarie. Pe piața de gaze, presiunile de la hub-urile europene și extracția accelerată au urcat tarifele spre 250 lei/MWh. Deși în primăvara anului 2026 a existat o scurtă corecție a prețurilor la electricitate, spre niveluri de 490-530 lei/MWh, piața gazelor a continuat să crească până la 310 lei/MWh.
Șocul major a avut loc în perioada estivală, când seceta severă a afectat debitul Dunărei, impunând oprirea controlată și închiderea totală a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Această decizie a fost însoțită de invocarea clauzei de forță majoră la Nuclearelectrica. Scăderea producției a fost agravată de producția redusă de la Hidroelectrica și de explozia cotațiilor la nivel european, unde prețurile gazelor la hub-ul Rotterdam au depășit 1.000 de dolari.
În acest context, prețul energiei pe OP_COM s-a stabilizat în zona 636-690 lei/MWh în absența producției nucleare, în timp ce gazele de pe BRM au sărit la peste 385 lei/MWh. În prezent, tranzacțiile pe BRM depășesc deja pragul de 400 lei/MWh. Această situație pune o presiune imensă pe marile industrii consumatoare și forțează sistemul energetic să apeleze la importuri masive și la adaptări contractuale de urgență.
Perspectiva pentru iarna 2026-2027 rămâne dificilă din cauza costurilor ridicate și a insuficienței capacităților de generare în bandă. România se află într-un context de instabilitate, cu prețuri la gaz care sunt cele mai mari din 2022, chiar dacă depozitele sunt aproape pline. Această evoluție va avea un impact direct asupra bugetelor primăriilor, în special prin impactul asupra subvențiilor oferite pentru încălzire și asupra bugetelor industriei energofage.