Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci în luna iunie 2026 cu amenzi care însumează 3,73 miliarde lei, echivalentul a 710 milioane euro. Această decizie vizează încălcarea normelor de concurență și a legii concurenței prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Banca Națională a României a semnalat că valoarea acestor sancțiuni, raportată la activele instituțiilor, este de aproape 30 de ori mai mare decât amenda aplicată în cazul dosarului european EURIBOR din anul 2013.
Investigația autorității a indicat faptul că băncile participante au coordonat comportamentul prin schimbul de informații confidențiale și strategice, în special pe partea de preț, în timpul procedurii de fixing. ROBOR reprezintă rata de referință pentru plasamentele negarantate în lei, fiind determinată pe baza cotațiilor transmise de instituțiile de credit. Acest indice reflectă nivelul ratelor la care băncile oferă lichiditate altor instituții pentru diferite scadențe, integrând condițiile pieței și anticipările participanților.
Banca Națională a României a solicitat clarificări oficiale din partea Consiliului Concurenței pentru a evita confuzii sau acuze nefondate. Instituția dorește să înțeleagă care sunt prevederile legale încălcate, având în vedere că regulamentul pieței monetare este considerat respectat. De asemenea, BNR întreabă cum poate fi interpretat un schimb de informații ca fiind anticoncurențial într-un cadru guvernat de reguli de transparență și cum se poate stabili un nivel ROBOR care să fie considerat corect.
Sancțiunile pot declanșa un val de litigii din partea clienților care au avut credite cu dobândă variabilă indexată la ROBOR. În funcție de modul de calcul al prejudiciului cauzat debitorilor, aceste procese pot genera pierderi pentru bănci mult mai mari decât amenzile aplicate inițial. Aceste costuri suplimentare se adaugă presiunilor macrofinanciare și riscului de nerambursare a creditelor, în special în portofoliul companiilor nefinanciare, afectând astfel stabilitatea întregului sector.
Impactul economic poate extinde de la sectorul bancar către bugetul de stat, afectând încasările din impozitul pe profitul bancar. Există riscul ca eforturile financiare ale statului să crească pentru recapitalizarea băncilor cu capital de stat care ar putea suferi ajustări negative de rentabilitate. Totodată, amenda poate afecta percepția externă asupra stabilității bancare, influențând ratingul suveran și costul refinanțării datoriei publice, pe lângă efectele reputaționale interne și externe.
În contextul economic actual, nivelul amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței depășește valoarea cumulată a tuturor sancțiunilor impuse în ultimele 10 ani pentru toate sectoarele economiei românești. Această situație apare într-un moment în care România înregistrează unul dintre cele mai mici niveluri de intermediere financiară din Uniunea Europeană, ceea ce amplifică sensibilitatea sectorului la șocuri financiare majore.