Pachetul de consolidare fiscală adoptat de România în anul 2025 ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice în perioada următoare. Conform unei analize realizate de Erste Group Research, implementarea acestor măsuri ar putea reduce creșterea economică a țării cu aproximativ un punct procentual în anul 2026. Analiza subliniază că efectele pot fi mai severe deoarece economia funcționează sub nivelul său potențial, ceea ce amplifică impactul politicii fiscale.
Raportul intitulat „Romania Special Report: Time-varying fiscal multipliers” indică faptul că PIB-ul real al României ar putea fi cu 0,3% mai mic în 2025 și cu 1,3% mai mic în 2026 față de un scenariu fără aceste măsuri. Această scădere a PIB-ului real se traduce printr-un impact negativ de aproximativ 0,3 puncte procentuale asupra creșterii în 2025 și de 1 punct procentual în 2026. Analistii precizează că acest exercițiu este unul ilustrativ, nu o prognoză oficială de creștere.
Efectul negativ asupra economiei este determinat în principal de măsurile care afectează direct puterea de cumpărare a gospodăriilor românești. Printre factorii identificați se numără majorarea TVA-ului, creșterea accizelor și înghețarea pensiilor, a prestațiilor sociale și a salariilor din sectorul public. În contrast, taxele aplicate dividendelor, băncilor și jocurilor de noroc au o contribuție relativ redusă la impactul economic estimat de cercetătorii de la Erste în cadrul acestui studiu.
O problemă centrală identificată în raport este starea economiei în momentul aplicării măsurilor. Estimările sugerează că, în trimestrul al doilea din 2026, economia României va funcționa cu aproximativ 4,1% sub nivelul său potențial. În aceste condiții de subperformanță, impactul modificărilor fiscale asupra PIB-ului poate fi considerabil mai mare decât în perioadele de expansiune economică, deoarece multiplicatorii fiscali sunt mai mari atunci când activitatea este scăzută.
Echilibrul între reducerea deficitului și menținerea creșterii este esențial pentru stabilitatea financiară a statului. Analiza recomandă o consolidare fiscală atent etapizată, care să protejeze investițiile productive și să limiteze costurile economice. Amânarea măsurilor necesare poate duce la creșterea cheltuielilor cu dobânzile și la deteriorarea ratingului suveran, în timp ce o concentrare prea bruscă a taxelor într-o perioadă de subperformanță riscă să afecteze sever dinamica PIB-ului.
România se confruntă cu necesitatea de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, fiind supusă procedurii de deficit excesiv. Această presiune fiscală vine într-un context în care țara trebuie să gestioneze echilibrul dintre angajamentele europene și capacitatea de absorbție a fondurilor, într-o perioadă în care activitatea economică nu atinge încă potențialul maxim de dezvoltare.