România ar putea traversa aproximativ 12 manifestări de criză în următoarele 12 luni, conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Această situație de „policriză” ar proveni din patru dezechilibre fundamentale: o infrastructură energetică insuficient pregătită, finanțe publice fragile, o infrastructură întârziată și o administrație care nu poate acționa preventiv. Perioada critică ar putea începe chiar din toamna anului 2026, când vulnerabilitățile economice, climatice și sociale vor începe să se alimenteze reciproc.
Sectorul energetic este identificat ca fiind într-o poziție vulnerabilă, în special în ceea ce privește prețul energiei electrice și al gazelor naturale. Pentru perioada octombrie 2026 – martie 2027, probabilitatea unei crize de preț la electricitate este evaluată ca fiind foarte ridicată, manifestându-se prin volatilitate pe piața spot și oferte scumpe pentru anul 2027. În același interval, prețurile gazelor naturale ar putea crește semnificativ, afectând costurile de import și presiunile asupra schemei de plafonare pentru consumatorii finali.
Pe lângă prețuri, există riscuri legate de aprovizionarea fizică, în special în lunile ianuarie și februarie 2027. Deși un blackout național nu este considerat un scenariu de bază, riscul de întreruperi locale sau de necesitatea unor măsuri de urgență este mediu-ridicat din cauza rezervelor reduse. Asociația subliniază că problema reală nu este cantitatea totală de gaze, ci debitul zilnic disponibil în zilele foarte reci, când capacitatea de extracție din depozite scade pe măsură ce acestea se golesc.
Impactul asupra economiei va fi amplificat de prețurile ridicate la combustibili, în special la motorină, care este deja într-o stare de criză. Motorina afectează direct agricultura, construcțiile, transportul de marfă și industria, având un impact economic mult mai vast decât benzina sau GPL-ul. De asemenea, inflația și costul vieții sunt prognozate ca având o probabilitate foarte ridicată de creștere între octombrie 2026 și anul 2027, afectând prețurile la alimente, utilități și servicii.
Situația fiscală și ratingul țării reprezintă alte puncte de presiune pentru bugetul de stat. Comisia Europeană estimează pentru România un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026, iar datorie publică de 63,3% din PIB în 2027. Această presiune ar putea duce la o criză a fiscalității imprevizibile, caracterizată prin taxe suplimentare, tăieri de cheltuieli sau amânarea investițiilor. Chiar și fără o retrogradare a ratingului de la S&P, costul banilor ar putea crește din cauza percepției de risc.
Contextul economic general indică faptul că motorul de creștere al României a încetinit, cu o creștere potențială a PIB-ului de aproximativ 2%, față de nivelurile de 3,5%–3,75% de dinaintea pandemiei. Această evoluție subliniază dificultatea de a asigura o dezvoltare durabilă fără investiții publice eficiente. În acest cadru, riscul ca problemele administrative să se transforme în crize de dezvoltare este accentuat de posibilitatea de a amâna proiectele critice de infrastructură și rețele.
Tags: economie, energie, finanțe publice, inflație, România